Vineri, la Miercurea Ciuc Ĺi sâmbÄtÄ la Odorheiu Secuiesc a fost reiterat dezideratul "atomizÄrii" minoritÄĹŁii maghiare în statul încÄ naĹŁional Ĺi unitar român.
Opiniile exprimate de Marko Bela înaintea Ĺi pe timpul forumului sugestiv intitulat Marea Adunare a AleĹilor Locali au avut drept notÄ comunÄ prudenĹŁa. Nu întâmplÄtor, preĹedintele UDMR a recunoscut cÄ autonomia teritorialÄ se realizeazÄ "greu, treptat Ĺi nu dintr-o singurÄ miĹcare".
La Odorheiul Secuiesc, preĹedintele Partidului Civic Maghiar, Jeno Szasz a declarat, la Adunarea AleĹilor Locali din Secuime, cÄ "mÄsuri pentru autonomie trebuie luate chiar azi". Ĺi Consiliul NaĹŁional Secuiesc susĹŁine cÄ viitorul regiunii din centrul României "nu poate fi imaginat decât ca o unitate administrativ teritorialÄ de sine stÄtÄtoare". În consecinĹŁÄ, hotÄrârile aleĹilor Ţinutului Secuiesc, vizând aprobarea imnului, drapelului Ĺi stemei proprii nu sunt decât paĹi premergÄtori autonomiei visate.
Din aceeaĹi perspectivÄ, vicepreĹedintele AsociaĹŁiei Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI), Bagoly Zsolt, afirmÄ în saptamânalul "Erdélyi Napló" - dupÄ ce s-a documentat în Tirolul de Sud -, cÄ numai urmând exemplul radicalismului autonomiĹtilor germani din acea regiune va fi obĹŁinut noul statut pentru Ţinutul Secuilor.
El însÄ nu face nici o referire la faptul cÄ pe fiecare casÄ particularÄ din zona tirolezÄ fluturÄ obligatoriu Tricolorul Italian! Nici mÄcar în treacÄt nu insereazÄ amÄnuntul cÄ inscripĹŁiile bilingve sunt mai întâi în limba oficialÄ, italiana, apoi în cea germanÄ. Nici sub aspect anecdotic nu recunoaĹte realitatea cÄ în instituĹŁiile Ĺi localurile publice tiroleze, regula conversaĹŁiei este simplÄ. Aceasta începe Ĺi continuÄ în limba solicitantului unor servicii, indiferent cÄ este vorba de italianÄ, germanÄ, englezÄ sau francezÄ.
AĹa cÄ nu ne surprinde satisfacĹŁia cu care Bagoly Zsolt insereazÄ, în publicaĹŁia nominalizatÄ, afirmaĹŁia preĹedintelui Parlamentului Tirolului de Sud, Franz Oahl, conform cÄruia fÄrÄ violenĹŁÄ tirolezii nu ar fi avut câĹtig de cauzÄ. Un exemplu pe care Ĺi minoritarii din Transilvania l-ar putea urma, nu-i aĹa?
Aviz candidaĹŁilor cu Ĺanse reale în cursa pentru fotoliul prezidenĹŁial de la Cotroceni. Subscriu la materializarea conceptului de autonomie a Ţinutului Secuiesc, sau, dacÄ refuzÄ sÄ primeascÄ un plus de 7 la sutÄ "voturi pentru", în turul doi, de la cel mai disciplinat electorat din România, pot avea dureri de cap dupÄ alegeri. În maniera tirolezÄ...
DiplomaĹŁia lui Marko Bela, radicalismul lui Jeno Szasz, precum Ĺi fluturarea, de cÄtre Bagoly Zsolt, a posibilei recurgeri la violenĹŁÄ, ca în Tirolul de Sud, constituie variante de acĹŁiune luate în calcul Ĺi peste Ocean. O afirmaĹŁie deloc hazardatÄ. Cu precizarea cÄ la Departamentul de Stat nu se iau decizii sub impact emoĹŁional. Pentru americani conteazÄ cu totul altceva. Ĺi iatÄ dovada.
La 15 martie 2006, cu prilejul acĹŁiunilor organizate de formaĹŁiunile politice maghiare la Miercurea Ciuc Ĺi Odorheiu Secuiesc, discursurile celor care s-au perindat pe la microfon au fost marcate de un limbaj dur. Marko Bela, Tokes Laszlo Ĺi alĹŁi vorbitori s-au adresat totuĹi unor manifestanĹŁi extrem de disciplinaĹŁi, elegant îmbrÄcaĹŁi, cu o atitudine demnÄ, dar deloc provocatoare la adresa românilor. Abia la finalul zilei autoritÄĹŁile au rÄsuflat uĹurate, pentru simplul motiv cÄ atmosfera premergÄtoare sugera posibile confruntÄri violente cu forĹŁele de ordine.
ExplicaĹŁia derulÄrii în liniĹte a celor douÄ mitinguri a venit mai târziu. AvertizatÄ de anumite intenĹŁii deloc paĹnice, Condoleezza Rice l-a sunat, de la Departamentul de Stat, pe premierul maghiar. Acestuia i-a comunicat, în termeni fÄrÄ echivoc, cÄ preĹedintele SUA îl va face direct rÄspunzÄtor de orice violenĹŁÄ produsÄ pe 15 martie, în România. Ţara care nu a ezitat sÄ trimitÄ subunitÄĹŁi proprii, alÄturi de trupele americane, în teatrele de operaĹŁii ex-iugoslav, afgan Ĺi irakian. Ĺi nu puĹŁini militari români au cÄzut acolo. La datorie. Jertfa lor, departe de casÄ a contat Ĺi conteazÄ inclusiv azi la Washington D.C. America nu uitÄ pe aliaĹŁii care au dat un tribut de sânge pentru Libertate! Românii au fÄcut-o. AlĹŁii nu. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară.
Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize.
|