Căutare Numele cotidianului: Jurnalul Naţional Concomitent cu mitingul pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc de la Târgu-Mureş, au avut loc manifestaţii de susţinere în faţa mai multor ambasade ale României din Europa, SUA sau Canada. Dacă în privinţa asistenţei de la Târgu-Mureş există cifre oscilante, 30.000 spun organizatorii, citaţi de presa ungară, puţin peste 7.000 spun autorităţile române, peste 10.000 spun cei prezenţi, în privinţa numărului manifestanţilor din străinătate nu există dubii. Cei mai numeroşi au fost la Budapesta, unde s-au strâns aproximativ 2.000 de persoane. Au fost prezente şi câteva grupări extremiste, printre care Garda Naţională Maghiară şi Garda Patriei din Carpaţi. La miting au participat politicieni din Jobbik, precum Szavay Istvan sau LMP, Andreas Schiffer. Organizatorii i-au mulţumit Guvernului român condus de Victor Ponta că, "prin isteria steagurilor secuieşti, a trezit interesul opiniei publice din Europa faţă de chestiunea autonomiei secuieşti". Manifestanţii au solicitat ca limba maghiară să devină oficială în Ardeal. Protestul a fost urmărit de forţe impresionante de ordine: zece microbuze ale poliţiei şi un grup de 50 de membri ai forţelor antitero. Alte trei localităţi din Ungaria au găzduit astfel de mitinguri: Szolnok, Keszthely şi Sarospatak. 500 de manifestanţi la Viena Organizatorii mitingului de la Viena la care au participat aproximativ 500 de persoane au înmânat oficialilor ambasadei o petiţie prin care solicită "un parteneriat între Guvernul român si cel ungar care să permită autodeterminarea secuilor". Pentru protest au venit etnici maghiari inclusiv din oraşe precum Graz sau Linz. Manifestanţii au pornit din faţa Bisericii Sfântul Ştefan (Stephansdom) şi au mărşăluit pe străzile din centrul capitalei Austriei până la clădirea ambasadei României, intonând imnurile secuilor şi maghiarilor. Pe drum , ei au împărţit trecătorilor pliante în limba germană despre soarta secuilor şi au afişat bannere legate de autonomia Tirolului de Sud. În faţa ambasadei a răsunat în mod repetat: "Să piară Trianonul. Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc". Circa 250 de persoane au participat şi la mitingul de susţinere a autonomiei Ţinutului Secuiesc organizat în oraşul german Munchen, manifestanţii purtând steaguri secuieşti, relatează hirado.hu. Protestul a avut loc în faţa Consulatului României. Aproximativ 60 de steaguri secuieşti au fost în posesia manifestanţilor, care au afişat pancarte cu mesajul "Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc". Organizatorii au citit şi semnat petiţia adoptată de Consiliul Naţional Secuiesc, atât în limba maghiară, cât şi în cea germană, apoi au aruncat petiţia în cutia poştală a Consulatului. Pe parcursul protestului ei au împărţit trecătorilor pliante în limba germană despre trecutul şi prezentul secuilor. Incidente la Londra La mitingul pentru autonomie organizat la Ambasada României de la Londra s-au anunţat câteva incidente. Poliţia londoneză a intervenit şi a obstrucţionat accesul persoanelor care doreau să participe la eveniment, pe motiv că ambasada se află pe un teren privat, într-o curte privată. Poliţia i-ar fi îndreptat pe protestatari spre o străduţă şi le-ar fi indicat acest loc ca fiind singurul unde au voie să îşi continue mitingul. Cei circa 120 de manifestanţi au reacţionat paşnic şi au fluturat steagurile secuieşti şi maghiare, arătând un banner cu mesajul: "Ţinutul Secuiesc nu aparţine României". Şi mitingul de la Londra s-a încheiat cu cele două imnuri şi cu lozinca "Să piară Trianonul!". În încheiere, câţiva lideri au predat ambasadorului o petiţie prin care atrag atenţia că "autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează suveranitatea şi integritatea teritorială a României". Protest la -10 grade Şi în capitala finlandeză Helsinki, la o temperatură de minus 10 grade au ieşit în stradă, în faţa reprezentanţei României, circa 50 de persoane. În Suedia, la Stockholm, au fost 70 de protestatari. În ambele capitale, oficialii de la ambasadele României nu le-au deschis uşa maniestanţilor pentru a le primi petiţiile privind autonomia. Petiţiile au fost citite în limba maghiară şi română. "Solicităm statului român să înceteze vânarea simbolurilor secuieşti şi a vorbitorilor de limbă maghiară din România", au declarat organizatorii din cele două oraşe, pentru kulfold.hu. În Moldova, activiştii Mişcării Naţionale Democrate au desfăşurat în faţa ambasadei României de la Chişinău o manifestare de solidaritate cu mitingurile de susţinere a autonomiei Ţinutului Secuiesc. Ei au afişat un banner cu mesajul:"Susţinem autonomia Ţinutului Secuiesc". Manifestaţii similare au avut loc şi la Zurich şi Haga. Flash-mob la Casa Albă Patru oraşe din SUA s-au alăturat mişcării de susţinere a autonomiei Ţinutului Secuiesc. Protestul din Cleveland s-a ţinut în curtea Bisericii Reformate Maghiare "Szent Imre" în prezenţa a aproximativ 150 de persoane. S-a intonat imnul secuilor şi maghiarilor. În Los Angeles, cu sprijinul Bisericii Reformate Maghiare din San Fernando, cei 70 de manifestanţi au atras atenţia asupra problemelor cu care se confruntă Ţinutul Secuiesc. Neavând autorizaţie pentru un protest organizat, manifestanţii din Washington s-au îmbrăcat în porturi tradiţionale secuieşti şi în echipamentul echipei de hochei din Miercurea-Ciuc şi au protestat sub forma unui flash-mob în preajma Casei Albe. Mitingul de la New York a fost consistent numeric, prin participarea a 250 de persoane. Acestea au venit "înarmate" cu steaguri secuieşti, maghiare, dar şi un tricolor românesc. Au răsunat mai multe discursuri despre autonomia secuilor şi reorganizarea teritorial-administrativă din România. În Canada, la Toronto şi Ottawa, simpatizanţii autonomiei s-au strâns în faţa ambasadelor României şi au solicitat paşnic "autodeterminarea secuilor". |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |