CÄutare Numele cotidianului: România LiberÄ Citesc presa europeanÄ dupÄ vizita premierului în FranĹŁa. Nu este deloc pozitivÄ. Comentez ceea ce scrie cu prietenul meu Mircea S., care are un apartament la câteva minute de intrarea principalÄ a UniversitaĹŁii Sorbona. Este excelent pregatit în sistemul francez. "FranĹŁa este pe spate. Este la un pas de situaĹŁia Greciei", îmi spune Mircea. "Premierul a venit la Paris cu tematicÄ specificÄ în chestiuni politice Ĺi economice. Nu am idee ce a fÄcut în problemele politice, dar a venit la Paris farÄ un om de afaceri român. Nu este normal. Economia unei ĹŁÄri este sutÄ la sutÄ dependentÄ de sectorul privat", îmi completeazÄ Mircea. MulĹŁi suntem mândri de capacitatea de comunicare multilingualÄ a tânÄrului nostru premier. Dar suferim cu toĹŁii de neputinĹŁa lui Ĺi a celor care-l înconjoarÄ de a servi interesul ĹŁÄrii. Unii spun cÄ aceastÄ neputinĹŁÄ vine din istorie. Dar dacÄ ne-am iubi ĹŁara cu adevÄrat am face ceva pentru ea. Îmi este teamÄ cÄ nu existÄ de fapt un sentiment cu adevÄrat profund Ĺi sincer. Aflu din presa europeanÄ cÄ ungurii Ĺi-au ieftinit gazul Ĺi curentul Ĺi alte produse care privesc consumul populaĹŁiei. Vorbim implicit de creĹterea nivelului de trai a ungurilor. MenĹŁionez aceastÄ ĹŁÄriĹoarÄ la vest de noi pentru cÄ mereu ne creÄm sau avem probleme cu ea. Oare este cazul? Ungaria este legÄtura noastrÄ cu vestul Europei. O cedare a Transilvaniei cÄtre unguri se va putea face numai prin conflict armat, ceea ce este foarte puĹŁin probabil în urmÄtorii 100 de ani. PopulaĹŁia româneascÄ a devenit copleĹtor majoritarÄ, în timp ce populaĹŁia maghiarÄ a scÄzut în numÄr alarmant de mult. DupÄ ultimul recesÄmânt în Romania mai sunt 1.248.000 de unguri. PopulaĹŁia româneascÄ a ocupat toate oraĹele mari din Ardeal Ĺi Banat. O autonomie a Ardealului Ĺi Banatului ar rezolva problema apartenenĹŁei morale a populaĹŁiei la acest ĹŁinut binecuvantat pentru o perioadÄ lungÄ, de secole. Am scris un articol care a fÄcut multÄ vâlvÄ în lume, intitulat "FÄrÄ BucureĹti Ĺi fÄrÄ Budapesta". Din ce în ce mai multÄ lume din Ardeal Ĺi Banat îmbrÄĹŁiĹeazÄ aceastÄ idee. Poate în acest fel am deveni mai vest-europeni Ĺi am trage Ĺi restul ĹŁÄrii dupÄ noi. Poate aceastÄ regionalizare sÄ fie primul pas. MultÄ lume este scepticÄ cu privire la modelul Ĺi finalizarea acestui proces la care se lucreazÄ în aceastÄ perioadÄ. Scepticismul este mai degrabÄ faĹŁÄ de cei care sunt implicaĹŁi în stabilirea regionalizÄrii teritoriale a ĹŁÄrii. MeritÄ însÄ sÄ încercÄm Ĺi sÄ sperÄm. Premierul Ĺi multitudinea de miniĹtri Ĺi consilieri care-l înconjoarÄ trebuie sÄ ne conducÄ ĹŁara spre o civilizaĹŁie Ĺi culturÄ eminamente europeanÄ. Cu orice preĹŁ. Trebuie sÄ ne disparÄ neputinĹŁa de a rÄzbate prin istoria Europei. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară. Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize. |