Căutare

Liderii maghiari din teritoriu și-au făcut propria analiză cu privire la varianta de reorganizare 8+2. Concluzia lor este că judeţele mari vor fi favorizate în faţa celor mici, viitoarele capitale de judeţ vor lua partea leului din fonduri şi investiţii în faţa celorlalte oraşe, datoriile unor judeţe actuale vor fi suportate de altele care sunt pe plus, iar identitatea istorică a unor regiuni este ameninţată cu dispariţia. Aceste elemente constituie tot atâtea motive pentru care liderii organizaţiilor UDMR din teritoriu vor cere mâine, la reuniunea cu conducerea centrală a formaţiunii, să respingă propunerile PDL de reorganizare şi să se propună o dezbatere mai amplă a problemei în acest an, care să continue însă și în perioada post-electorală.

Nici ispitirea cu prezervarea Harghitei şi Covasnei în limitele actuale nu funcţionează: udemeriştii se tem că aceste judeţe nu vor putea face faţă superjudeţelor în cursa după fondurile europene şi de stat.

      Filialele judeţene ale Uniunii şi-au realizat sau sunt în curs de finalizare a propriilor analize privitoare la impactul pe care l-ar putea avea procesul de reorganizare asupra realităţilor actuale şi, în special, asupra comunităţii maghiare.

      Mai toţi liderii din teritoriu consultaţi de EVZ nu sunt de acord cu desfiinţarea judeţelor, preferând să se păstreze sistemul actual, pe 41 de judeţe, perceput ca răul cel mai mic, decât să fie părtaşi la desfiinţarea ţinutului Secuiesc, Maramureşului sau Sălajului.

     Unii lideri au propriile obiecţii cu privire la viitoarele capitale de judeţ: Hunedoara nu vrea să răspundă în faţa Aradului, Aradul şi Bihorul nu vor să audă de Cluj, liderii din Secuime de Braşov. Temerea cea mai mare a liderilor din teritoriu este legată de aspectele economice pe care le implică procesul de reorganizare: cum vor putea oare face faţă marile oraşe retrogradate la rangul de municipii, concurenţei pe fonduri europene şi investiţii din partea viitoarelor opt mari centre administrative ale ţării?

     La nivelul UDMR Bistriţa Năsăud nu se doreşte reorganizarea actualor judeţe. "Părerea mea ar fi ca judeţul să rămână aşa cum este. Reorganizarea ar trebui să vizeze numai regiunile de dezvoltare" ne-a spus liderul organizaţiei, Decsei Attila, înainte de şedinţa CRJ.

      Aradul, capitală de superjudeţ?

      Mai la vest, udemeriştii arădeni au dezbătut deja problema. “Majoritatea am optat pentru menţinerea statutului de judeţ. Aradul are o identitatea specifică, nu vrem să devenim nici bihoreni, nici bănăţeni. Ar trebui întrebaţi şi arădenii ce variantă preferă. Noi am putea să ne gândim şi la o variantă în care să fie adunate la un loc Timişul, Satu Mare şi Aradul, cu centrul la Arad. De ce să pierdem noi identitatea noastră culturală, tradiţiile? Eu nu pot să văd Aradul fără instituţiile sale" supune liderul UDMR Bognar Levente.

     Seres Denes, liderul UDMR Sălaj invocă reîntoarcerea la tristul precedent al anului 1968. "Reorganizarea pe opt judeţe plus două nu este acceptabilă pentru noi. Suntem pentru a nu se desfiinţa judeţul. Dacă s-ar aplica ne-am reîntoarce exact la situaţia din 1968, Sălajul şi-ar pierde identitatea culturală, socială. Abia ce am reuşit să ne ridicăm puţin.Problema nu trebuie pusă numai etnic, ci şi economic, toate investiţiile din judeţe ar fi afectate", atrage atenţia parlamentarul Uniunii.

      UDMR Alba: Nu va fi nici o reorganizare

      Cu o pondere de numai 5,4% maghiri din populaţia totală a judeţului, preşedintele UDMR Alba, Kovats Krisztian este mai sceptic. Crede că “nu se va mai face niciun fel de reorganizare". “Deocamdată aş prefera menţinerea actualului sistem pe 41 de judeţe, pentru că o reorganizare presupune existenţa unui consens. Altfel, politicienii care nu ar fi de acord cu varianta finală ar putea să o schimbe, odată ajunşi la guvernare, iar din această luptă nu au de pierdut decât cetăţenii" crede reprezentantul UDMR.

       Opinia sa este împărtăşită şi de şeful UDMR Timiş, Halasz Ferenc. "Reorganizarea în condiţiile propuse de preşedintele Băsescu şi de PDL nu se poate realiza. Opt judeţe, plus Covasna şi Harghita nu sunt viabile. Noi nu am cerut-o niciodată. Toată această dispută se desfăşoară din păcate doar la nivelul declaraţiilor politice. Lipsesc tocmai acele date concrete care ar putea arăta care ar fi elementele poyitive sau negative. Această reorganizare nu se poate face nici într-o săptămână, nici până în decembrie anul acesta. Are nevoie de un timp mai îndelungat" spune el.

       Nu cedăm Maramureşul. Alba, dorită la pachet cu Hunedoara

În nord-vestul ţării, udemeriştii maramureşeni spun un nu clar reorganizării propuse de PDL. Motivele ţin atât de aspecte culturale şi de limbă, cât şi de dezvoltarea economică. “Noi nu putem să cedăm Maramureşul şi nici nu o vom face, nici numele, nici tradiţiile. Suntem de acord cu reorganizsarea dar fără pierderea identităţii Maramureşului istoric. De ce să facem asta? Istoria a dovedit că întotdeauna centrele mai mici au suferit sau au fost defavorizate în competiţia cu centrele mari. Sunt alte posibilităţi financiare. Pe de altă parte ştişi că ar trebui modificate 187 de legi pentru a le pune în accord cu procesul de reorganizare?" ne-a arătat Beres Istvan.

Hunedoareanul Dezmeri Istvan, preşedinte executiv al organizaţiei nu susţine înglobarea judeţului într-o structură lărgită, alături de Timiş, Arad şi Caraş-Severin. Filiala susţine mai degrabă varianta celor 16 judeţe, cu Hunedoara şi Alba comasate într-o astfel de unitate administrativă.

"Hunedoara ar fi dezavantajată. Se pare că Timişul sau Aradul ar putea să ne ia anumite fonduri, sau, mai bine spus, dintr-o sumă totală ne-ar reveni partea cea mai mică din fondurile europene şi de stat. Istoric, economic şi cultural suntem mult mai apropiaţi de Alba, decât de Arad" se explică Dezmeri.

        Liderii din secuime nu văd beneficiile variantei "8+2"

       Nici liderii din Secuime nu au muşcat din momeala prezidenţială.“Orice altă formulă care nu presupune modificarea, divizarea a ţinutului Secuiesc, este mai puţin rea decât cea actuală. În ceea ce priveşte varianta opt plus două, nu văd dedesubtul acestei propuneri. Ar putea să fie şi bine pentru judeţele Covasna şi Harghita ar putea fi şi foarte periculos. Să compari, să concurezi cu potenţialul economic al viitoarelor judeţe formate din 3-4 actuale este periculos. Mă refer la atragerea fondurilor europene şi a investitorilor. E ca şi cum ai face concurs între un copil mic şi un sportiv adult" ne-a declarat Tischler Ferenc, preşedinte executiv al UDMR Covasna.

"Eu personal am anumite rezerve că ar funcţiona o astfel de variantă (n.r., opt judeţe mari, plus Harghita şi Covasna în actuala formulă) pentru că vorbim despre un lucru care nu rezolvă o parte importantă, de un milion de comunitari maghiari din alte zone", a spus şi deputatul de Harghita Attila Korodi.

"Bineînţeles că nu putem fi mulţumiţi cu această variantă. Nu cunosc toate detaliile. Aşa că încă nu mă pronunţ" ne-a declarat deputatul Kelemen Attila, liderul UDMR Mureş.

      Borboly Csaba, preşedintele UDMR Harghita aşteaptă o expunere mai în detaliu a propunerii din partea conducerii centrale a Uniunii. Totuşi, UDMR nu va renunţa la propriul proiect de organizare regională şi nici la ţinutul Secuiesc, susţine el.

   Nici ideea desemnării Braşovului ca viitoare capitală a unui superjudeţ care să cuprindă şi secuimea nu convine liderului udemerist. "Proiectul PDL avantajează doar oraşele mari, localităţile mici sunt cele care numai de pierdut în cadrul opt superjudeţe. Acele regiuni au şanse mai mari în accesarea fondurilor europene, în cazul cărora PIB-ul este sub 75% a nivelului mediu european.(…)Cine va plăti datoriile judeţului Braşov? De exemplu Miercurea-Ciuc nu are nici o datorie", scrie Borboly pe blogul său.

        Oradea, ca pe vremea lui Carol al II-ea?

    Szabo Odon, preşedintele executiv al UDMR Bihor, una din cele mai puternice organizaţii ale Uniunii, susţine că proiectului propus de PDL îi lipseşte tocmai viziunea consecinenţelor şi efectelor, mai mult decât “caudate", pe care le-ar putea induce în plan practic. El se pronunţă totodată împotriva unui judeţ în care Oradea, centru regional istoric al vechiului Partium ar fi readus la statutul din timpul dictaturii regelui Carol al II-lea.

"De trei săptămâni se discută doar de trei judeţe, dar România are 41. Eu cred că această temă a fost lansată doar pentru a pune UDMR în dificultate în sensul că există alte scopuri. Eu nu sunt o ghicitoare în cafea, dar este clar că nu există intenţia de as e discuta pe regiuni. În mod normal trebuiau găsite principiile pe care s-ar baza viitoarea reorganizare, metodologia de lucru, apoi ne apucam de treabă şi începeam să lucrăm, dar nu pe câteva judeţe ca acum, ci la nivelul întregii Românii. Ori recrearea unor judeţe de acest fel va pune România în situaţii ciudate. În prezent, avem încheiate o serie de acorduri transfrontaliere cu ţările vecine. Dacă implementăm viziunea PDL de reorganizare s-ar putea să vedem judeţul Vrancea accesând un program transfrontalier cu o comună sau o localitate din Bulgaria. Sau judeţul Bistriţa-Năsăud, în noua conjunctură, cu Ucraina. Sau Turda cu Ucraina. Ar fi normală o astfel de situaţie?" se întreabă Szabo Odon.

     El a mai dat ca exemplu şi situaţia municipiului Oradea, care, prin defiinţarea judeţului, ar urma să fie decăzut din calitatea de reşedinţă de judeţ la cea de simplu municipiu.

"De-a lungul istoriei, Oradea a fost un centru regional, cu excepţia a doi ani: 1938-1940, în timpul dictaturii regelui Carol al II-lea. Nu cred că un astfel de model de reorganizare, aplicat în aceea perioadă când exista un singur partid, partida regală, ar trebui susţinut în prezent. Nu cred că în cei 1000 de ani de existenţă ai acestui oraş, în domeniul organizării administrativ-teritoriale, toţi au fost proşti, numai Carol al II-lea şi actualii decidenţi au fost mai deştepţi", mai susţine liderul UDMR Bihor.

      Al treilea impediment pe care Sazbo îl vede în reorganizarea pe opt judeţe priveşte beneficiile viitoare pentru localităţi, fie ele oraşe sau comune. "În prezent, noi ne luptăm ca la nivelul comunelor, reşedinţa de comună să nu se supradezvolte în dauna celorlalte sate din jur. Dacă transpunem acest model micro la nivelul actualelor judeţe vom constata o situaţie similară. Toate reşedinţele de judeţ sunt mai dezvoltate comparativ cu restul oraşelor din respectiva unitate administrativă. Dacă aceasta e realitatea în acest moment, atunci de ce nu ar fi la fel şi pentru noua structură? Unde ar apărea armonizarea discrepanţelor în dezvoltare atât de mult invocate? Eu cred chiar că s-ar adânci" conchide Szabo.