Căutare

Vicepreşedintele CNS, Ferencz Csaba, susĹŁine că organizaĹŁia nu acceptă proiectul UDMR privind reorganizarea regională pentru că acesta menĹŁionează trei judeĹŁe, respectiv Covasna, Harghita şi Mureş, în timp ce Ţinutul Secuiesc este compus din două judeĹŁe şi jumătate şi trebuie să rămână compact, relatează Mediafax.

Vicepreşedintele Consiliului NaĹŁional Secuiesc (CNS), Ferencz Csaba, a declarat, miercuri, că dezbaterea cu privire la reorganizarea administrativă a ţării este "pur politică" şi nu se referă la regiunile tradiĹŁionale care ar trebui să existe în România.

"Orice reorganizare teritorială administrativă trebuie să se bazeze pe tradiĹŁiile regionale ale României", a spus Ferencz Csaba.

Potrivit acestuia, CNS nu acceptă proiectul UDMR privind reorganizarea regională pentru că acesta menĹŁionează trei judeĹŁe, respectiv Covasna, Harghita şi Mureş, însă Ţinutul Secuiesc este compus din două judeĹŁe şi jumătate.

"Nu sunt trei judeĹŁe secuieşti, ci două judeĹŁe şi jumătate. Regiunile nu se delimitează după bunul plac al politicienilor, ci după tradiĹŁiile care există în România, iar regiunile tradiĹŁionale trebuie să dobândească statut administrativ. Aceasta este ideea noastră şi trebuie spus clar că Ţinutul Secuiesc nu se poate dizolva în nicio altă regiune", a afirmat vicepreşedintele CNS.

Potrivit acestuia, Ţinutul Secuiesc trebuie să rămâne compact, în conformiztate cu tradiĹŁia comunităţilor de aici.

Preşedintele CNS, Izsak Balazs, susĹŁinea că Guvernul se pregăteşte să adopte o împărĹŁire administrativă "care întrece în privinĹŁa caracterului său antimaghiar reforma administrativă din 1968 a lui Ceauşescu", cerând locuitorilor din Secuime "să se pregătească chiar şi de nesupunere civică".

Proiectul de lege al UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare prevede înfiinĹŁarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate judeĹŁele Covasna - Harghita - Mureş, precum şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare. În proiect se menĹŁionează că pe terioriul României sunt constituite 16 regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Cele 16 regiuni de dezvoltare sunt: Botoşani - Suceava, Bacău - Iaşi - NeamĹŁ - Vaslui, Brăila - Buzău - GalaĹŁi - Vrancea (macroregiunea I), ConstanĹŁa - Tulcea, Bucureşti, Călăraşi - IalomiĹŁa - Ilfov, Giurgiu - Teleorman, Dolj - MehedinĹŁi - Olt (macroregiunea II), Gorj - Vâlcea, Argeş - DâmboviĹŁa - Prahova (macroregiunea III), Arad - Caraş-Severin - Timişoara, Alba - Hunedoara, Sibiu - Braşov (macroregiunea IV) şi Covasna - Harghita - Mureş, BistriĹŁa-Năsăud - Cluj - Maramureş şi Bihor - Sălaj - Satu-Mare (macroregiunea V).