Căutare

Până la alegerile locale din iunie 2012 structura administrativ-teritorială a României trebuie reîmpărĹŁită  în 8 megajudeĹŁe, care ar urma să se suprapună actualelor 8 regiuni de dezvoltare economică, singura deosebire urmând să fie "capitalele" acestor noi structuri, şi anume: Cluj, Braşov, Timişoara, Craiova, ConstanĹŁa, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti. Aceasta este dorinĹŁa preşedintelui Băsescu şi propunerea adoptată şi prezentată rapid de PDL, propunere care a stârnit un val de critici atât din partea partenerilor de guvernare ai PDL, UDMR în principal dar şi UNPR, cât şi din partea opoziĹŁiei.

Teoretic, deşi nu există încă un proiect de lege care să conĹŁină toate aceste modificări, ideile principale ale reorganizării administrativ-teritoriale au fost prezentate mai întâi de şeful statului la şedinĹŁa de Guvern de miercuri pe care a prezidat-o şi, la câteva zile, de premierul Boc.

Astfel, potrivit explicaĹŁiilor date de Boc, propunerea PDL de reorganizare administrativ-teritorială a ţării nu vizează apariĹŁia unei noi structuri administrative, ci porneşte de la comasarea actualelor judeĹŁe în 8 structuri, pentru ca modificarea ConstituĹŁiei să nu fie necesară, iar noile judeĹŁe să funcĹŁioneze pe baza actualului cadru constituĹŁional şi cu modificarea doar a legislaĹŁiei administraĹŁiei publice locale şi a serviciilor publice deconcentrate.

Denumirile noilor judeĹŁe nu au fost stabilite încă, dar potrivit unor informaĹŁii prezentate de presă, acestea ar putea prelua numele regiunilor istorice ale ţării, adică Moldova de Nord, Moldova de Sud, Muntenia, Oltenia, Transilvania, Banat, Crişana şi Bucureşti.

Principalul motiv al reorganizării administrativ-teritoriale prezentate de PDL este o mai bună atragere a fondurilor europene, Boc susĹŁinând că actualele proiecte vor fi finalizate în actuala structură şi cu actuala organizare. Potrivit lui Boc, astfel se va realiza "o reală politică de dezvoltare regională", care va permite accelerarea procesului de absorbĹŁie a fondurilor europene şi va conduce la "o reducere substanĹŁială" a costurilor statului cu administraĹŁia şi o debirocratizare a serviciilor statului.

Cel mai important rol în promovarea politicii de dezvoltare regională va reveni Consiliilor JudeĹŁene,  în număr de 8, acestea urmând să coordoneze implementarea proiectelor cu impact major la nivel regional. De altfel această idee a fost prezentată ca motiv principal al reorganizării şi de preşedintele Băsescu. "Nu se poate privi la o dezvoltare raĹŁională a României cu unităţi administrative atât de mici. Modul cum se utilizează banii europeni pe proiecte atât de mici, într-un judeĹŁ, nu e altceva decât ineficienţă, facem canalizare într-un judeĹŁ în loc să facem o magistrală mare care să treacă prin trei judeĹŁe", a motivat Băsescu miercuri la şedinĹŁa de Guvern când a lansat ideea reorganizării.

Dincolo de eficienĹŁa teoretică a noilor megastructuri în atragerea şi utilizarea fondurilor europene, această reorganizare ar urma să aibă efecte directe în primul rând asupra cetăţenilor, opoziĹŁia reclamând costurile pe care vor trebui să le suporte românii pentru preschimbarea actelor de identitate de exemplu sau a permiselor de conducere. Emil Boc a eliminat, cel puĹŁin declarativ, această problemă, spunând că, după stabilirea noilor judeĹŁe, cetăţenii nu vor fi nevoiĹŁi să îşi schimbe imediat actele de identitate, înlocuirea acestora urmând să se facă treptat, pe măsura că valabilitatea acestora va expira.

Având în vedere dimensiunea mare teritorială şi cea a numărului de indivizi ale noilor judeĹŁe, o astfel de structură urmând să aibă în medie 2,5 milioane de locuitori şi 25-30 mii kilometri pătraĹŁi, opoziĹŁia a  criticat şi faptul că, pentru a obĹŁine o adeverinţă sau alte acte necesare, cetăţenii vor trebui să se deplaseze pe distanĹŁe mari, în noile capitale. Emil Boc a susĹŁinut însă că nu se va pune această problemă, căci toate serviciile vor fi descentralizate şi distribuite "în apropierea cetăţeanului". Boc a dat asigurări că cetăţenii nu vor trebui să parcurgă "kilometri în plus" pentru a obĹŁine adeverinĹŁe sau alte acte de la administraĹŁia locală, deoarece atribuĹŁiile vor fi transferate către primării ori se vor menĹŁine în actualele zone unele oficii pentru diverse avize.

UDMR: Noile judeĹŁe să se facă după alegerile parlamentare din 2012 

În ciuda declaraĹŁiilor făcute atât de preşedintele Băsescu, cât şi de Emil Boc, proiectul de lege nu este încă o certitudine, căci în urma reacĹŁiilor vehemente ale partenerilor de coaliĹŁie - UDMR ameninĹŁând că nu va susĹŁine adoptarea acestei iniĹŁiative, Boc a plasat rezolvarea tuturor neînĹŁelegerilor în şedinĹŁa coaliĹŁiei de mâine. Şi tot în coaliĹŁie se va discuta şi modul în care va fi promovat acest proiect de lege, deşi secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a lansat încă de vineri ideea asumării răspunderii Guvernului. Ideea a fost contracarată vehement de fostul lider al UDMR, Marko Bela, care a pus mâna pe telefon şi i-a cerut explicaĹŁii lui Boc despre anunĹŁul lui Oltean. Potrivit lui Marko, Boc s-a delimitat de declaraĹŁie, susĹŁinând că decizia se va lua în coaliĹŁie.

Până la şedinĹŁa de mâine a coaliĹŁiei însă, UDMR spune clar că nu este de acord cu propunerea celor 8 judeĹŁe şi vine cu o altă strategie. Deputatul Petru Lakatos a explicat pentru  Jurnalul NaĹŁional că Uniunea va cere în şedinĹŁa coaliĹŁiei ca, deocamdată, să se aplice proiectul de lege marca UDMR privind cele 16 regiuni de dezvoltare, adică cele 8 actuale să se transforme în 12 sau chiar 16. "Noi nu suntem pentru desfiinĹŁarea acum a judeĹŁelor, ci cerem întâi crearea celor 16, sau poate doar 12 regiuni de dezvoltare. Nu ne plac aceste decizii pe genunchi, întâi să discutăm regiunile de dezvoltare, în loc de cele 8 să facem 12 sau 16. Şi alegerile locale şi parlamentare să aibă loc pe această formulă, iar la un an după alegerile parlamentare să vedem cum funcĹŁionează aceste regiuni de dezvoltare mai mici, să avem mai multe studii şi puncte de vedere şi atunci să discutăm despre  judeĹŁe", spune Lakatos.

Deputatul UDMR a criticat şi "devansarea" discuĹŁiei despre reorganizare, spunând că în coaliĹŁie se stabilise ca acest subiect să fie abordat în a doua parte a anului, şi pune sub semnul întrebării "studiile de impact al proiectulu" despre care preşedintele Băsescu spunea că au fost făcute. "Preşedintele a scos din joben acum o variantă, doar pentru a provoca USL la un răspuns. Am dubii că s-ar fi făcut studii, şi dacă le-au făcut, le-au ĹŁinut la sertar, şi apoi iese scandal, aşa cum au făcut şi cu reorganizarea spitalelor, au zis că au studii şi apoi s-a dovedit că erau din 2001-2002. E cea mai importantă decizie a ultimilor 20 de ani şi ea s-a făcut pe genunchi", a mai spus Lakatos. Contactat de Jurnalul NaĹŁional, purtătorul de cuvânt al PDL, Sever Voinescu, nu a putut lămuri dacă există sau nu studii de impact al proiectului de lege privind reorganizarea.

Cât priveşte modalitatea de adoptare a proiectului PDL, deputatul UDMR Petru Lakatos a mai subliniat că, potrivit legii administraĹŁiei locale 215/2001 şi a CărĹŁii europene a autonomiei locale adoptată la Strasbourg în octombrie 1985 şi ratificată de România prin Legea 199/1997 al cărei principiu de bază este dreptul cetăţenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice, este obligatorie organizarea unui referendum naĹŁional pentru consultarea populaĹŁiei.

Pârvulescu: la alegerile locale – PDL,  superfavorizat, USL, aproape desfiinĹŁat

Despre efectele noii organizări teritorial-administrative asupra rezultatelor viitoarelor alegeri, preşedintele ProDemocraĹŁia, Cristian Pârvulescu, spune că în mod cert PDL, partidul promotor al ideii, va fi superfavorizat la alegerile locale la nivelul primăriilor.

Pârvulescu spune că, după ce PDL deja a obĹŁinut adoptarea în Parlament a legii alegerii primarilor din primul tur, aplicarea acestei legi împreună cu noua reorganizare teritorială ar duce la propulsarea PDL. "Există şanse foarte mari ca PDL să-şi îmbunătăţească scorul, iar pe de altă parte sunt şanse ca noua împărĹŁire teritorială să arunce în aer USL, pentru că în protocolul încheiat USL viza actuala împărĹŁire teritorială a ţării şi o clientelă locală care se obişnuise cu ideea acestei organizări. Şi acest obiectiv a făcut parte din motivaĹŁia acestei reforme, care altfel este foarte riscantă şi nepregătită din timp, dar ar putea să salveze relativ PDL, mai ales dacă o cumulăm cu legea alegerii primarilor din primul tur. Deci la alegerea primarilor din primul tur, plus reorganizare va fi favorizat PDL.

Deja legea alegerii primarilor din primul tur favoriza PDL, acum cumulată cu reorganizarea, este şi mai mult în favoarea PDL. În schimb defavorizează în asemenea măsură USL, încât dacă USL va accepta această situaĹŁie, îşi va merita pe deplin soarta", spune Cristian Pârvulescu. În privinĹŁa bazinelor electorale ale acestor partide însă, preşedintele ProDemocraĹŁia spune că, atât PDL, cât şi PSD s-ar putea să fie afectate, acestea nefiind partide ideologice ci partide de sistem, dependente de structurile teritoriale. "Nefiind partide ideologice, partidele nu se bazează pe votanĹŁi clari, au mai degrabă militanĹŁi care, debusolaĹŁi de reorganizarea teritorială, nu se vor putea adapta şi recupera mare lucru", avertizează Pârvulescu. "De această debusolare", spune preşedintele ProDemocraĹŁia, "ar putea profita chiar partidele antisistem, gen partidul lui Dan Diaconescu sau PRM. Este un fel de nou început al lumii.

În încercarea de a schimba raportul de forĹŁe care este defavorabil PDL şi lui Traian Băsescu, aceştia schimbă regula cu un an înainte de alegeri", mai spune Pârvulescu, atrăgând atenĹŁia că, pentru a aplica această reformă, va trebui să se modifice legea referendumului, în care la art. 13 alin. 3 este prevăzut în mod obligatoriu referendumul. "Dacă fac aşa ceva, pur şi simplu se compromit. Pentru că este înscris în lege dreptul comunităţilor teritoriale de a vota dacă sunt de acord cu modificările", subliniază Pârvulescu.

Cât priveşte şefiile celor opt viitoare consilii judeĹŁene, care vor deveni cele mai importante pârghii de influenţă în teritoriu, o simulare făcută de profesorul de ştiinĹŁe politice Alexandru Radu pornind de la rezultatele alegerilor din 2008 arată că PSD ar fi favorizat, câştigând jumătate din cele 8 CJ-uri, şi anume cele din judeĹŁul cu capitala la Iaşi, cel cu capitala la ConstanĹŁa, cel cu capitala la Ploieşti şi cel cu capitala la Craiova. În schimb, PDL ar câştiga doar judeĹŁele cu capitalele la Timişoara şi Cluj, iar UDMR doar judeĹŁul cu capitala la Braşov. Marele perdant ar fi PNL, care nu ar obĹŁine niciun CJ. În schimb dacă s-ar lua în calcul formarea USL, atunci alianĹŁa ar câştiga 7 din cele 8 CJ-uri, PDL nemaiobĹŁinând nimic.

- Vedeţi aici simularea alegerilor pe euroregiuni realizată de profesorul de ştiinţe politice Alexandru Radu pe blogul său

USL propune opt regiuni de dezvoltare

Viziunea USL privind administraĹŁia publică şi dezvoltarea regională prevede ca cele opt regiuni de dezvoltare să devină şi centre ale administraĹŁiei regionale, a precizat sâmbătă, la Sala Palatului, liderul PSD Victor Ponta. El a spus că în perioada 2012-1016 trebuie să se construiască instituĹŁii noi, una dintre acestea fiind un consiliu regional condus de un preşedinte ales, care să reprezinte aleşii locali. El a spus că şi sistemul judiciar trebuie adaptat, astfel încât fiecare regiune să aibă o Curte de Apel. Potrivit viziunii USL, Consiliul regional va avea un preşedinte ales direct de cetăţeni, cu membri cu atribuĹŁii în domenii executive şi buget propriu. Ponta a arătat că Guvernul va desemna opt prefecĹŁi, dar nu care să fie şefii preşedinĹŁilor de consilii regionale sau judeĹŁene sau a primarilor, ci să reprezinte Guvernul şi să sprijine regiunile. Liderul PSD a vorbit şi despre înfiinĹŁarea unui Consiliu economic şi social regional, cu rol consultativ în luarea deciziilor executive şi cu atribuĹŁii stabilite prin dezbatere publică. "Fiecare regiune trebuie să-şi dezvolte un centru economic, cultural, administrativ, o mare universitate, spital regional, insfrastructură rutieră regională, aeroport internaĹŁional, centru sportiv, centru de afaceri, centru cultural", a spus Ponta.

Victor Ponta: miniştrii Udrea şi Igaş au spus "nu" reorganizării

Liderul PSD, Victor Ponta, a prezentat sâmbătă un document datat 17 mai 2011, despre care a afirmat că ar conĹŁine răspunsurile miniştrilor Elena Udrea şi Traian Igaş referitoare la reorganizarea administrativă. "Precizăm că MDRT nu are planificată iniĹŁierea unor dezbateri şi a unor acte normative pentru modificarea structurii admi­nistrative a României. Modificarea actualei organizări teritoriale nu e nici oportună şi nici necesară până când la nivel comunitar nu se va lua o decizie în acest sens. Măsura nu este recomandabilă în lipsa unei analize substanĹŁiale asupra impactului socio-economic al acesteia. Considerăm că orice propunere de reorganizare administrativ-teritorială a României trebuie realizată în cadrul unui proces amplu, care să cuprindă studii de fundamentare detaliate, o analiză multi-criterială a teritoriului naĹŁional, precum şi o componentă de consultare publică largă", susĹŁine Udrea în răspunsul său. Totodată, Ponta a dat citire şi răspunsului dat de Igaş: "Până în 2013, actuala organizare administrativ-teritorială a României a fost asumată de ĹŁara noastră în procesul de negociere a aderării la UE. Prin modificarea acestei date a organizării teritoriale, vor fi probleme semnificative prin prezentarea programului operaĹŁional regional al cărui buget este repartizat pe regiuni de dezvoltare".