Căutare

Ultima reorganizare administrativă a României, decisă în 1968, a fost rezultatul a doi ani de studiu. Cel puţin aşa susţineau liderii comunişti în documentele oficiale ale vremii, neîndrăznind nici măcar ei să propună reîmpărţirea României de pe o zi pe alta. „Propunerile Comisiei centrale de partid şi de stat cu privire la organizarea judeţelor şi municipiilor”, document emis în 14 ianuarie 1968, arată că la pregătirea reorganizării României în 35 de judeţe (la acel moment) au participat specialişti din toate domeniile.

„Propunerile cu privire la organizarea administrativ-teritorială a ţării constituie rezultatul unor ample studii desfăşurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au participat comitetele regionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, un mare număr de cadre din aparatul de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, specialişti din diferite domenii: economişti, geografi, istorici, geologi, etnografi, sociologi, lingvişti etc. S-a ţinut seama de numeroasele sugestii şi propuneri făcute de oamenii muncii de la oraşe şi sate în adunări, în presă, în scrisori adresate conducerii parti¬dului şi statului”, se arată în document.

Liderii comunişti mai arătau că „în organizarea judeţelor şi municipiilor s-a ţinut seama de condiţiile economice, social-politice şi geografice existente, de componenţa naţională a populaţiei şi legăturile culturale tradiţionale, pre¬cum şi de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone şi localităţi potrivit prevederilor planului cincinal şi propunerilor cu privire la dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării în perioada 1971-1980”. "Judeţele vor cuprinde un teritoriu mai mic decât cel al actualelor regiuni şi vor asigura legături directe cu oraşele şi comunele ce intră în componenţa lor, creându-se astfel condiţii pentru rezolvarea mai operativă şi mai competentă a sarcinilor ce revin organelor de conducere locale.

S-a urmărit ca fiecare judeţ să constituie o unitate administrativ-teritorială complexă din punct de vedere economic şi social-cultural, cuprinzând oraşe, centre industriale, comerciale şi culturale, căi de comunicaţie", argumentau ei. Nici minoritatile nu erau uitate:"În localităţile unde, alături de români, trăiesc naţionalităţi conlocuitoare se va asigura folosirea limbii materne a acestora în administraţia de stat, în şcoli, în instituţii de cultură, deplina posibilitate pentru toţi oamenii muncii de a beneficia de drepturile cetăţeneşti, pentru afirmarea nestingherită a personalităţii şi aptitudinilor tuturor cetăţenilor, indiferent de naţionalitate, în slujba dezvoltării patriei noastre socialiste".

Propunerile privind numărul judeţelor şi stabilirea municipiilor au fost aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care a hotărât ca ele să fie supuse dezbaterii publice, iar apoi prezentate spre examinare şi legiferare Marii Adunări Naţionale (nr. Parlamentul, la acea vreme) . „Dezbaterea publică va permite oamenilor muncii să contribuie la definitivarea acestor măsuri care privesc impor¬tante domenii ale vieţii noastre de stat. Propunerile şi sugestiile vor putea fi adresate Comisiei centrale de partid şi de stat, comitetelor regionale, raionale, orăşeneşti de partid şi organelor locale de stat, precum şi presei centrale şi locale”, se mai arată în document.

În schimb, tot documente oficiale arată că în regimul PDL decizia a fost luată rapid, fără să ştie stânga ce face dreapta. Răspunsul la o interpelare adresată de deputatul PSD Anghel Stanciu către Ministerul Dezvoltării Regionale arată că Elena Udrea n-avea nici o intenţie să reîmpartă România. „Precizăm că MDRT nu are planificată iniţierea unor dezbateri şi a unor acte normative pentru modificarea structurii admi¬nistrative a României. Modificarea actualei organizări teritoriale nu e nici oportună şi nici necesară până când la nivel comunitar nu se va lua o decizie în acest sens. Măsura nu este recomandabilă în lipsa unei analize substanţiale asupra impactului socio-economic al acesteia”, se arată în documentul ministerului, purtând semnătura Elenei Udrea, datat 17 mai 2011.

Gura păcătosului... Ioan Oltean: E proiectul preşedintelui, nu al PDL

Între timp, proiectul de lege privind reorganizarea administrativă care a inflamat până la explozie coaliţia de guvernare se dovedeşte a fi o necunoscută nu numai pentru partenerii de la UDMR, UNPR sau minorităţi, lăsaţi pe dinafară la discuţiile pe această temă, ci chiar pentru membrii PDL, partid care, potrivit declaraţiilor publice, este iniţiatorul respectivei iniţiative. Numai că, surpriză!, membrii PDL nici nu au văzut, nici nu ştiu prea multe despre acest proiect, deşi chiar Emil Boc, preşedintele partidului, anunţa într-o declaraţie publică sâmbătă că proiectul „este viziunea PDL”. Întrebat în cadrul conferinţei de presă de ce proiectul PDL nu a fost discutat mai întâi cu partenerii de guvernare din coaliţie, Boc spunea sâmbătă: „Este viziunea PDL, pe care o s-o discutăm în continuare cu toţi partenerii de coaliţie, pentru a stabili atât conţinutul, cât şi forma finală de promovare”.

Explicaţia pare a veni de la secretarul general al PDL, Ioan Oltean. Cu o zi înainte de şedinţa coaliţiei în care ar trebui discutat acest proiect, Oltean, care anunţa acum câteva zile şi care ar fi capitalele noilor judeţe, susţine senin că, de fapt, proiectul cu pricina nu are nici o legătură cu PDL, ci este iniţiat de fapt de preşedintele Băsescu. Întrebat de Jurnalul Naţional dacă ştie cine a făcut studiile de impact al proiectului, studii menţionate de preşedintele Băsescu, Oltean a declarat senin: „Nu ştiu. E proiectul preşedintelui”. La întrebarea următoare firească „Cum, nu este proiectul PDL?”, secretarul general al PDL a reluat, subliniind răspunsul: „Este proiectul preşedintelui, nu al PDL. Întrebaţi la preşedinte”.

Mai mult, după ce toţi liderii politici anunţau lămurirea problemelor privind proiectul de reorganizare teritorială în şedinţa de azi a coaliţiei, liderul minorităţilor din Parlament, Varujan Pambuccian, a declarat pentru realitatea.net că, de fapt, discuţia despre redesenarea ţării nici nu se regăseşte pe ordinea de zi a şedinţei. „N-am primit absolut nimic. Nici măcar o schiţă. Am aflat din presă că ar exista un proiect pe care îl vom dezbate în coaliţie, dar nu ştiu nimic despre el (…) Vineri, pe ordinea de zi primită erau trecute subiecte de actualitate curentă, de priorităţi legislative pentru săptămâna în curs. Nu era nimic trecut despre această temă şi nici n-am primit vreo informare suplimentară între timp. Ori, dacă noi nici nu avem un text, despre ce să discutăm? Despre principii?”, a comentat Pambuccian. De partea cealaltă, nici Ioan Oltean nu ştia dacă subiectul va fi abordat, susţinând că nu a primit o ordine de zi a şedinţei coaliţiei de mâine.

Udrea a găsit motiv de reorganizare: să scape de baroni

Ministrul Elena Udrea a scris ieri pe blogul său, că PDL Bucureşti nu renunţă la Legea Capitalei şi le transmite „bărbaţilor politici din Bucureşti ai USL” că procesul de „debaronizare” va avea loc, precum şi mesajul: „Băieţi, de ce vă e frică nu scăpaţi!”. Udrea precizează că referendumul din Capitală a fost anulat pentru că România va trece în perioada următoare printr-un proces de reorganizare administrativ-teritorială, care afectează în mod evident şi Bucureştiul. Ea spune că astfel Capitala va fi astfel inclusă în zona metropolitană Bucureşti-Ilfov, cu potenţial de extindere până la Dunăre, până în anul 2016. „În aceste condiţii, referendumul ar fi fost inutil, pentru că, practic, nu ar fi vizat noua formă administrativ-teritorială a regiunii Bucureşti-Ilfov”, adaugă ea. Deşi într-un răspuns dat luna trecută la o interpelare a deputatului PSD Anghel Stanciu, Elena Udrea nu vedea oportunitatea şi necesitatea reorganizării ţării, ieri a aflat şi a scris pe blog: PDL doreşte această reorganizare pentru a face cât mai suplă administraţia şi de a-i elimina pe „baronii locali” care s-au înscăunat la nivelul multor judeţe din ţară.