Căutare

La două săptămâni de la ideea aruncată de Băsescu la Guvern – "vrem să facem opt judeţe", scena politică este la fel de confuză, în aşteptarea deciziei UDMR. De răspunsul Uniunii depind viitoarea înfăţişare a ţării, locurile de muncă a mii de români şi, în ultimă instanţă, soarta actualului Cabinet.

Lucrurile sunt cu atât mai complicate cu cât cea mai recentă ofertă a preşedintelui făcută UDMR – varianta celor opt regiuni plus menţinerea actualelor două judeţe Harghita şi Covasna nu pare să bucure prea mult membrii Uniunii. Şi asta pentru că, spun ei, nu îi pot lăsa deoparte pe ceilalţi etnici maghiari din judeţele Sălaj, Mureş şi Bihor să se piardă într-o regiune mai mare. Problema ar fi, prin diluarea concentraţiei etnice sub 20% în anumite regiuni, pierderea drepturilor prevăzute de legea administraţiei locale gen folosirea limbii materne în administraţie sau instalarea plăcuţelor bilingve.

În termeni electorali, având în vedere şi ideea parlamentului unicameral, pentru UDMR acceptarea ofertei ar însemna condamnare la desfiinţare, în condiţiile în care ideea autonomiei culturale şi apoi teritoriale a fost zăhărelul pe care toţi liderii Uniunii l-au fluturat atunci când au avut nevoie de voturile alegătorilor maghiari.

Nici măcar promisiunea făcută la televiziuni de preşedintele Băsescu, "să vină Legea administraţiei publice locale şi putem clarifica acolo: unde aţi avut plăcuţe, rămân plăcuţele chiar dacă se schimbă procentul populaţiei, acolo unde aţi avut inspectoratul cu 30% inspectori de limbă maghiară, veţi avea inspectori de limbă maghiară în şcolile de limbă maghiară din acest judeţ", nu inspiră prea mult membrii UDMR.

Opinii de respingere a acestei oferte şi pro ieşirea de la guvernare au fost exprimate destul de ferm de către parlamentarii Uniunii, în spatele uşilor închise. Decizia finală nu le aparţine însă, reprezentanţii Uniunii fiind cei îndrituiţi să aibă cuvântul decisiv în privinţa politicii formaţiunii. Este ceea ce se şi aşteaptă azi şi mâine de la şedinţele repetate ale conducerii UDMR, mai întâi de azi cu liderii teritoriali şi apoi de mâine cu toţi delegaţii Uniunii.

În avanpremiera acestei decizii, liderii de opinie ai UDMR fac declaraţii publice, conturând o variantă de răspuns. 

Fostul ministru Attila Korodi îşi exprima ieri "anumite rezerve" faţă de varianta de reorganizare propusă de preşedintele Băsescu – cele opt judeţe mari la care să se alăture judeţele Harghita şi Covasna. "Eu, personal, am anumite rezerve că ar funcţio­na o astfel de variantă, pentru că vorbim despre un lucru care nu rezolvă o parte importantă, de un milion de comunitari maghiari din alte zone, de macroregiuni", a afirmat el. Întrebat dacă estimează o respingere în urma şedinţei CRU a acestei propuneri, Korodi a răspuns că nu poate să estimeze acest lucru, apreciind că, mai degrabă, CRU va propune conducerii "să meargă mai departe în dialog şi în a găsi variante optime". Chestionat dacă "dialog" înseamnă a amâna discuţiile până la toamnă şi dacă există şi o astfel de variantă, parlamentarul a menţionat că Uniunea speră să existe "o deschidere şi pentru varianta aceasta". Viceliderul grupului UDMR de la Cameră, Marton Arpad, a vorbit despre cele şase judeţe cu populaţie maghiară de peste 25%, susţinând că Uniunea nu poate fi de acord cu includerea acestora în niciun megajudeţ dacă populaţia maghiară scade sub 20%.

În varianta unui răspuns negativ din partea UDMR, Traian Băsescu a prezentat şi planul B, care, indirect, ar pune responsabilitatea a mii de concedieri pe umerii Uniunii: reforma teritorială va fi abandonată, optându-se doar pentru o reformă administrativă, a structurilor deconcentrate din actualele judeţe, care ar urma să fie reduse.

Pe de altă parte, subiectul reorganizării administrative a României, deşi temă de politică internă, a ajuns între timp şi în atenţia politicienilor din Ungaria, începând cu vicepremierul ungar Zsolt Semjen şi atingând şi zona diplomatică.

În opinia lui Zsolt Semjen, reorganizarea propusă de Traian Băsescu reprezintă o ameninţare la adresa etnicilor maghiari din Ţinutul Secuiesc şi Transilvania, şi este o schimbare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice. Declaraţiile au stârnit un miniconflict diplomatic, o lămurire fiind anunţată de preşedintele Băsescu pentru ieri, când spunea că urma să discute subiectul cu premierul Viktor Orban. Pentru un alt lider din Ungaria, Richard Horcsik, preşedintele

Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul Ungariei, problema internă a României nu este deloc una internă, apartenenţa la UE făcând subiectul unul de comun interes. Iar o rezolvare a lui, ca atare, nu poate fi găsită decât în inima politică a UE, Bruxelles.

În dezacord cu acesta s-a exprimat ieri ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, explicând, bazat pe experienţa Franţei, că o reformă teritorială presupune timp şi că acest subiect ţine de suveranitatea naţională şi nu este unul asupra căruia trebuie să îşi dea cu părerea un alt stat sau Comisia Europeană. "Această idee, a timpului, a duratei necesare pentru toate reformele mi se pare ideea principală pe care o putem împărtăşi din experienţa noastră franceză", a spus diplomatul francez.

Între aceste limite, Uniunea, în contextul deciziei de mâine, a devenit cheia de boltă a politicii româneşti.