Căutare

Dupa ce s-a chinuit, fara succes, sa puna bazele autonomiei teritoriale, presarand discordie in Coalitia guvernamentala prin sustinerea obsesiva a Statutului Minoritatilor Nationale si a asa-zisei autonomii culturale, Uniunea lui Marko pregateste un nou joc politic: infiintarea "Uniunii pentru Tinutul Secuiesc". Scopul unei astfel de aliante ramane unul si acelasi: atingerea autonomiei teritoriale ca deziderat fundamental al UDMR. De data aceasta insa, Marko Bela intinde o mana Consiliului National Secuiesc (CNS), grupare cu care UDMR nu s-a aflat pana acum in relatii tocmai prietenesti. Trebuie mentionat ca Uniunea a tratat pana acum cu indiferenta toate proiectele secuilor care vizau autonomia teritoriala a asa-zisului Tinut Secuiesc. Gestul reprezinta insa si o abila stratagema politica. Reluarea in forta a problemei autonomiei teritoriale, cot la cot cu CNS, intr-un moment in care in politica bantuie spectrul alegerilor anticipate, poate atrage un capital politic secuiesc insemnat pentru Uniune. Marko a militat si pentru acceptarea limbii maghiare ca oficiala in zonele in care secuii sunt majoritari. UDMR a facut aceasta miscare si in contextul pericolului in care Uniunea Civica Maghiara poate deveni partid, fapt care ar duce la transarea electoratului formatiunii lui Marko. De asemenea, liderii maghiari urmaresc o lovitura de imagine in conditiile in care Congresul UDMR se apropie cu pasi repezi.

Autonomia care schimba tara si Constitutia

Constituirea "Uniunii pentru Tinutul Secuiesc" a fost anuntata, sambata, cu surle de Marko Bela. El nu a pierdut ocazia sa insiste ca acest proiect s-a bucurat de votul majoritar al primarilor din secuime. Intrebat care este termenul la care se va constitui aceasta Uniune, presedintele UDMR a declarat ca "cel mai devreme peste cateva luni", pentru ca volumul de munca este mare, iar numarul primarilor si consilierilor locali care trebuie consultati in acest sens este considerabil. Marko a explicat ca, pentru obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc este nevoie de schimbarea cadrului legislativ romanesc, dar si a Constitutiei. El a apreciat insa ca actualul Parlament nu ar putea sa modifice Constitutia, pentru ca este nevoie de votul a doua treimi dintre parlamentari, iar in cele mai multe cazuri nu reusesc sa intruneasca jumatate plus unu la motiunile simple. Presedintele UDMR este sceptic pentru moment in ceea ce priveste autonomia Tinutului Secuiesc, dar si-a exprimat speranta ca dupa ianuarie 2007, odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, acest deziderat va deveni posibil, pornind de la modelele de autonomie existenete deja in UE. Citat de Mediafax, el s-a declarat convins ca "aceste eforturi vor deveni valori comune atat ale comunitatii maghiare, cat si a natiunii majoritare din Romania , tara care-si asuma spiritul si valorile europene".

Primarii si viceprimarii maghiari din Tinutul Secuiesc au adoptat, sambata, la Miercurea Ciuc, in numele comunitatilor lor, declaratia de intentie privind obtinerea prin mijloace legale a formelor de autonomie cuprinse in programul UDMR, incluzand si autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc. Conform declaratiei, in interesul pastrarii identitatii maghiarilor din Romania , semnatarii considera imperativ necesara aplicarea principiilor descentralizarii si subsidiaritatii, inclusiv realizarea diferitelor forme de autonomii. Invocand modelele de autonomii existente in Uniunea Europeana, participantii au decis sa infiinteze, sub denumirea "Uniune pentru Tinutul Secuiesc", asocierea consiliilor locale din regiune.

Referendum in cele opt Scaune secuiesti

Presedintele Scaunului Secuiesc Mures, Fodor Imre, a declarat sambata, ca in sedinta acestui for s-a luat decizia de a i se solicita liderului Csapo Jozsef sa obtina sprijinul conducatorilor Bisericilor istorice pentru autonomie. Fodor a explicat ca in sedinta au fost adoptate cele patru propuneri ale Biroului Permanent al Consiliului National Secuiesc (convocarea Adunarii Nationale Secuiesti, convocarea referendumului pentru ca secuimea sa aiba statut teritorial autonom, modul de organizare a acestuia si invitarea unor observatori neutri din strainatate si din tara) si unele aduse de Scaunul Secuiesc Mures. "Scaunul Secuiesc Mures considera ca pentru sustinerea referendumului trebuie sa se obtina sprijinul episcopilor Bisericilor istorice. Vrem ca acest referendum sa fie anuntat numai daca se reuseste o punere de acord cu CNMT, UDMR si UCM", a spus Fodor. El a avertizat ca ori se va obtine organizarea unui referendum legal de la autoritatile romane, ori se va recurge la un "referendum intern, neoficial". Acest aspect urmeaza a fi clarificat in sedinta din 30 septembrie de la Sfantu Gheorghe a CNS.

"Se preconizeaza convocarea Marii Adunari Nationale a Secuilor in 4 noiembrie si organizarea referendumului, in prima duminica din decembrie", a spus Fodor, care a precizat ca referendumul direct se va adresat populatiei din cele opt Scaune secuiesti istorice, cuprinzand Harghita, Covasna si jumatate din Mures. "Cetatenii vor fi intrebati daca doresc infiintarea prin lege organica a Tinutului autonom secuiesc. Vom prezenta rezultatul Parlamentului Romaniei si Parlamentului Uniunii Europene. Va trebui bine pregatit, pentru ca decat un referendum nereusit, mai bine deloc", a conchis Fodor Imre.

Dupa integrare, dezideratul autonomiei va fi greu de atins

Presedintele Uniunii Civice Maghiare(UCM), Gazda Zoltan, a insistat ieri ca autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc trebuie obtinuta inainte ca Romania sa devina membru UE. El a recunoscut insa ca, dupa integrarea europeana, dezideratul autonomiei va fi greu de atins. "Salut initiativa UDMR de a constitui <>, dar consider ca este nevoie de pasi urgenti pentru a obtine autonomia Tinutului Secuiesc. In acest context este nevoie de organizarea referendumurilor locale pentru a cere opinia populatiei pe acest subiect", a spus Gazda. El a cerut astfel sprijin din partea UDMR pentru pregatirea unui astfel de referendum.

Initiativa lui Marko vizavi de obtinerea unei forme de autonomie teritoriala nu este nici pe departe de ieri, de azi. De altfel, proiectul de lege al Statutului Minoritatilor Nationale a reprezentat un veritabil mar al discordiei in cadrul Coalitiei majoritare. Aceasta in condintiile in care, sub masca "autonomiei culturale" s-a aflat intotdeauna intentia UDMR de a da verde autonomiei teritoriale, prin infiintarea unor structuri administrative proprii si autonome.

Statutul minoritatilor, obiect de santaj

O analiza elaborata acum cateva luni de juristii Ministerului Integrarii Europene avertiza negru pe alb ca proiectul sustinut de UDMR este "neconstitutional" deoarece da gir unor paralelisme institutionale de rau augur. Dupa o suita de taraganari procedurale, presarate cu certuri interminabile, Statutul se afla in vizorul Comisiei juridice a Camerei Deputatilor. Democratii din Comisie i-au acuzat chiar pe udemeristi de "santaj" politic, avertizand ca Uniunea conditioneaza sustinerea proiectului de infiintare al Agentiei Nationale de Integritate de adoptarea Statutului minoritatilor. Nu este insa pentru prima oara cand, de dragul autonomiei teritoriale, Marko buseste initiativele Coalitiei din care face parte. Cand s-a pus problema decapitarii pesedistilor Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu de la sefia Parlamentului, reprezentantii UDMR au acreditat ideea ca isi vor ajuta colegii numai in conditiile in care, la schimb, Statutul Uniunii va trece nestirbit de Camera. De asemenea, prinsi in adevarate lupte cu PD si PC pe tema autonomiei culturale, udemeristii nu au votat in favoarea perchezitionarii casei din Zambaccian, facand front comun cu PSD in jurul lui Nastase. De data aceasta insa, parasind siretlicul "autonomiei culturale", Marko bate toba oficial despre autonomie pe criterii etnice. (Razvan GHEORGHE)

PC acuza de intentii antistatale si antiromanesti

Vicepresedintele PC, Mircea Chelaru, a cerut ieri demisia din Guvern a liderului UDMR, Marko Bela, acuzandu-l de intentii antistatale si antiromanesti. Chelaru a atacat dur declaratia "fulminanta" a lui Marko Bela, "reluata intr-o ciclicitate absolut diabolica, cu privire la tentatia extraordinara a domniei sale de a solicita autonomia teritoriala si de a cere ca, pe aceasta zona enclavizata, sa se introduca limba maghiara ca limba oficiala". El a sustinut ca demersul UDMR privind autonomia a fost "angajat" inca din 1996 si "repus pe masa" in septembrie 2004. Conform aprecierilor sale, "este mare pacat ca un asemenea om care se afla in Guvernul Romaniei produce politica romaneasca". El l-a acuzat pe liderul UDMR de "subminarea eforturilor de aderare". "Ii spun deschis sa-si bage mintile in cap. Europa nu este un bazar de minoritati cum o vrea Marko Bela", a completat Chelaru. In replica, liderul UDMR, Marko Bela, a sustinut ca politicienii care ii cer demisia din functia de vicepremier incearca, de fapt, atragerea electoratului prin promovarea retoricii nationaliste si antimaghiare si a aratat ca nu intentioneaza sa demisioneze. "Imi pare rau ca cei care nu reusesc sa dobandeasca o anumita sustinere electorala spera, in continuare, sa obtina un procentaj dintr--o retorica nationalista si antimaghiara. Retorica aceasta ii caracterizeaza si pe politicienii conservatori care solicita demisia mea", a perorat presedintele UDMR. In aparare, el a aratat ca Uniunea va incerca obtinerea autonomiei "prin cai parlamentare, prin modificarea legislatiei si a Constitutiei, si nu cu alte instrumente". Marko le-a recomandat conservatorilor sa se consulte cu reprezentantii Coalitiei "inainte de a initia o actiune impotriva propriilor parteneri".

Marko se descalifica in ochii PD

Deputatul PD de Cluj Daniel Buda a criticat vehement declaratiile liderului UDMR referitoare la autonomia Tinutului Secuiesc si la introducerea limbii maghiare ca limba oficiala in aceasta zona, afirmand ca acestea il descalifica pe Marko Bela din randul politicienilor moderati. Democratul a afirmat, intr-un comunicat remis ieri presei, ca declaratiile facute la Miercurea Ciuc de liderul UDMR sunt incompatibile cu atributiile acestuia in Guvern privind coordonarea activitatilor din domeniul integrarii europene. "Declaratia lui Marko Bela este inacceptabila si produce in acelasi timp o mare dezamagire, avand in vedere prestatia politica de pana acum a liderului UDMR", a declarat deputatul. El considera neconstitutionala si inacceptabila orice forma a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, fapt neacceptat nici de Uniunea Europeana, si recunoscut de liderul UDMR. Deputatul PD este de parere ca declaratiile liderului maghiar nu sunt facute intamplator, ci intentionat, cu cateva luni inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, care va duce la atrofierea discursului nationalist in Romania . "Ca ministru de stat care coordoneaza si activitatile privind integrarea europeana, domnul Marko Bela ar fi trebuit sa se abtina de la a face asemenea declaratii, care nu sunt nici in spiritul UE si nici nu servesc apropiatului raport de tara al Comisiei Europene care va confirma 1 ianuarie 2007 ca data a aderarii Romaniei", a adaugat deputatul democrat.

Gusa: Uniunea e in criza

Presedintele PIN Cozmin Gusa a declarat ieri ca UDMR este un partid in criza, care contraataca pe criterii etnice, mentionand, in acest context, "problemele" pe care liderii UDMR le au cu Securitatea. "Toti politicienii romani, in frunte cu cei de la guvernare, trebuiau sa se caineze cum se caineaza zilele astea legat de UDMR acum un an, cand le-am trimis scrisori personale tuturor presedintilor acestor partide atentionandu-i asupra intentiilor UDMR. Era vorba de Legea statutului minoritatilor si tendintele clare din acea lege si din Statutul UDMR legate de autonomia etnica", a declarat Gusa. Potrivit liderului PIN, toti sefii partidelor de la guvernare au ignorat avertismentele sale, mai ales premierul Calin Popescu Tariceanu. "Domnul Tariceanu s-a facut ca nu stie nimic si a inaintat acea lege ca pe un proiect al Guvernului. Domnul Boc, intr-un final dramatic, a spus cateva lucruri, dar mai din varful buzelor, iar domnul Voiculescu a ignorat scrisoarea pe care i-am trimis-o. PSD, de asemenea, nu a facut nimic" , a spus deputatul PIN. El a opinat ca atitudinea liderilor UDMR este dovada crizei in care se afla aceasta formatiune. "UDMR face asemenea contraatacuri pentru ca este in criza: fratele Marko Bela a dat informari despre colegii lui din Ungaria care veneau in Romania, inainte de 1989, despre Gyorgy Frunda, fostul sef al Securitatii Mures ne spune ca a fost colaborator al Securitatii si ca dadea note verbale, iar despre Verestoy Attila ce sa mai vorbim?", a conchis Cozmin Gusa.

PNL nu e panicat

Liberalul Crin Antonescu a afirmat ieri ca declaratiile lui Marko Bela nu sunt de natura sa "panicheze". "Noi am pornit cu o situatie critica in martie 1990 si am reusit sa gestionam situatia bine, fata de vecinii nostri din sud (n.r. fosta Iugoslavie) unde stim foarte bine ce s-a intamplat. Problema autonomiei teritoriale pe criterii etnice nu se pune, dar aprofundarea unui tinut pe criterii economice, da", a mai spus Antonescu, la postul Realitatea TV.

PNTCD: "Otravirea" relatiilor dintre romani si maghiari

Vicepresedintele PNTCD Aurelian Pavelescu l-a acuzat ieri pe liderul UDMR Marko Bela de "otravirea" relatiilor dintre romani si maghiari prin "provocarile etnice separatiste", avertizand opinia publica europeana asupra practicilor "antidemocratice si anti-europene" ale Uniunii. Intr-un comunicat remis ieri presei, Pavelescu a criticat radicalizarea discursului extremist al lui Marko Bela, dar si lipsa de reactie a autoritatilor de la Bucuresti. Potrivit documentului, PNTCD solicita premierului Tariceanu si PNL sa retraga sprijinul politic pentru Legea Statutului Minoritatilor, care "promoveaza strategia UDMR de obtinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice". Pavelescu a aratat ca provocarile liderului Marko Bela "incurajeaza in mod intentionat partidele nationaliste romanesti pentru a se face dovada conflictului etnic in Romania , conflict inexistent". De asemenea, Pavelescu a avertizat si asupra intereselor economice "care se ascund in spatele actiunilor UDMR, autonomia teritoriala fiind incurajata de grupuri economice care vor sa actioneze exclusiv in zonele locuite majoritar de maghiari".

PSD: Minoritatile au destule drepturi

Purtatorul de cuvant al PSD, Cristian Diaconescu, considera "suspecta" tacerea Guvernului si a presedintelui Traian Basescu fata de afirmatiile "deosebit de grave" facute de vicepremierul Marko Bela cu privire la autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc si cere Executivului o reactie. "Guvernul nu a avut nici o reactie oficiala in aceasta privinta. PSD solicita Guvernului sa precizeze daca afirmatiile vicepremierului Marko Bela sunt insusite de catre Executiv si daca aceasta decizie reprezinta pretul ramanerii la putere si al stabilitatii", a declarat, ieri, Cristian Diaconescu. El considera ca tacerea presedintelui Traian Basescu trebuie sa dea de gandit, cu atat mai mult cu cat acesta este garantul Constitutiei. "Il intrebam si pe presedintele Traian Basescu daca, in calitatea sa de garant al Constitutiei, vede ce face actuala guvernare si daca nu cumva, prin aceasta pasivitate inacceptabila, nu face altceva decat sa minimalizeze efectele declaratiei lui Marko Bela", a mai spus Diaconescu. El considera ca persoanele apartinand minoritatilor nationale au destule drepturi si libertati in Romania , iar afirmatiile Marko Bela merg impotriva sensului european al protectiei drepturilor acestor persoane.

Subsidiaritate si auto guvernare locala

Solicitarile de autonomie in cadrul Uniunii Europene se bazeaza pe principiul subsidiaritatii, principiu care se numarar printre conceptele de baza ale comunitatii europene. Principiul subsidiaritatii sustine ca fiecare set de probleme ar trebui rezolvat de catre autoritatea competenta de cel mai mic nivel, eliminandu-se astfel interventia nenecesara a autoritatilor superioare. Autoritatile centrale ar trebui sa aiba o functie subsidiara, conform acestui principiu, ocupandu-se doar de problemele care nu pot fi tratate la nivel local. Conceptul este aplicabil in mai multe domenii: administratie, politica si cibernetica. Subsidiaritatea constituie unul din elementele de baza ale federalismului.

In cadrul legislativ al Uniunii Europene subsidiaritatea reprezinta principiul conform caruia Uniunea poate actiona doar in domeniile si cazurile in care tarile membre cad de acord ca actiunea lor individuala nu este suficienta. Acest principiu a fost introdus prin intermediul Tratatului de la Maastricht din 1992 si este continut si in propunerea pentru un Tratat constitutional al Europei (tratat constitutional esuat in urma referendumurilor negative din Franta si Olanda).

Subsidiaritatea este prevazuta in cadrul Tratatului de la Nisa in cadrul articolului 5 in urmatoarea forma: "Comunitatea va actiona in cadrul limitelor de putere conferite prin prezentul tratat si pentru obiectivele care i-au fost astfel atribuite. In domeniile care nu se afla in competenta sa exclusiva Comunitatea va actiona in conformitate cu principiul subsidiaritatii, doar daca obiectivele respectivei actiuni nu pot fi indeplinite suficient de catre statele membre. Nici o actiune a Comunitatii nu poate depasi ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele prezentului Tratat". Articolul 9 al Constitutiei Europene arata ca "Conform principiului subsidiaritatii, in domeniile care nu se afla in competenta sa exclusiva Uniunea va actiona doar daca si in masura in care obiectivele respectivei actiuni nu pot fi atinse suficient de catre statele membre, fie la nivel central fie la nivel local, dar care pot fi atinse intr-o mai buna masura la nivelul Uniunii".

Charta Europeana a Guvernarii Locale este un alt document european in care apare principiul subsidiaritaii, fiind adoptata sub auspiciile Consiliului Europei in 15 octombrie 1985. Aceasta Charta solicita partilor semnatare sa garanteze independenta politica, administrativa si financiara a autoritatilor locale. Mai solicita ca principiul auto-guvernarii locale sa fie recunoscut in legislatia interna.

Prevederile de mai sus din cadrul legislatiei europene nu obliga nici un stat membru la acordarea de autonomii pe criterii etnice. Spania a acordat o autonomie largita pentru Catalonia si Tara Bascilor. Pe de alta parte Franta refuza sa ia in considerare principiul subsidiaritatii ca un argument pentru a acorda autonomie partii catalane care se afla sub autoritatea sa. La fel in Italia tendintele centrifuge ale Ligii Nordului - sustinute tot pe baza principiului subsidiaritatii - nu au dus la aparitia unor autonomii locale.