CÄutare Numele cotidianului: Gândul Numele
Peter Eckstein Kovacs, consilier al lui Traian BÄsescu, dezvÄluie, la Interviurile Gândul, cum s-a pregÄtit preĹedintele pentru huiduielile de la Ĺcoala de varÄ de la TuĹnad a tinerilor maghiari, dÄ detalii despre sfaturile pe care i le dÄ Ĺefului statului în materie de autonomie Consilierul prezidenĹŁial Peter Eckstein spune, într-un interviu acordat ziarului nostru, cÄ este posibilÄ, pe viitor, o autonomie teritorialÄ, dar nu poate fi vorba despre realizarea unei autonomii a maghiarilor pe bazÄ etnicÄ: „Nu existÄ. Asta forget it. Sunt câĹŁiva nebuni pe acolo, prin secuime: . Nu merge. Forget it. TeritorialÄ, merge. Este un teritoriu definit”. Consilierul descrie un mode de autonomie pentru uzul românilor: „Trebuie sÄ se înĹŁeleagÄ comunitÄĹŁile acolo, la nivel local. -(Gândul) EgalÄ autonomie la Odorheiu Secuiesc precum la Tulcea, a spus preĹedintele BÄsescu, la TuĹnad. DumneavoastrÄ l-aĹŁi fi fluierat pe preĹedinte, dacÄ v-aĹŁi fi aflat acolo, evident, nu în calitate de consilier prezidenĹŁial? -(Peter Eckstein) AceastÄ tabÄrÄ are un public preponderent tânÄr. La aceste evenimente Ĺi discuĹŁii politice, de interes major, vin Ĺi oamenii din pÄrĹŁile locului, vin Ĺi turiĹti, iar publicul este mai puĹŁin omogen, ca sÄ spun aĹa. FluierÄturile au venit din partea tineretului mai compact, care populeazÄ, timp de o sÄptÄmânÄ, aceastÄ tabÄrÄ. Deci nu a fost un fluierat general. Eu, îndeobĹte, nu fluier nici la un meci de fotbal, darÄmite la o întâlnire cu tentÄ politicÄ... -Cum vÄ înĹŁelegeĹŁi cu preĹedintele BÄsescu, pe problema minoritÄĹŁilor? Consilierea dumneavoastrÄ îĹi atinge ĹŁinta sau este doar rutinÄ profesionalÄ? -Iluzii n-am avut nici atunci când am acceptat acest post. Ĺi cred cÄ niciunul dintre consilieri nu merge pe ideea cÄ orice ar spune preĹedintelui, orice l-ar consilia, o sÄ reaudÄ în proporĹŁie de 90 sau 100 la sutÄ. Pe de altÄ parte, dacÄ n-aĹ fi fost luat în seamÄ, atunci aĹ fi plecat pânÄ acum de la Cotroceni. Cred cÄ lucrurile sunt undeva la mijloc. E o proporĹŁie pe care eu o consider acceptabilÄ. Am posibilitatea sÄ dau sfaturi Ĺi, câteodatÄ, îmi Ĺi revÄd sau reaud ideile pe care încerc sÄ le insuflu domnului preĹedinte. -Care sunt ultimele douÄ sfaturi pe care i le-aĹŁi dat preĹedintelui? -VÄ pot spune Ĺi mai multe, dacÄ vreĹŁi. În primul rând pentru întâlnirea de la TuĹnad am pregÄtit un punct de vedere, nu un discurs - preĹedintelui nu-i prea plac discursurile gata servite -, cam ce probleme se pot ivi, care sunt condiĹŁiile de desfÄĹurare a acestei tabere. A fost a douÄzecea ediĹŁie, sunt anumite lucruri tipice, Ĺtim la ce ne putem aĹtepta. Am fÄcut Ĺi fac mesaje de sÄrbÄtori, care sunt ale minoritÄĹŁilor naĹŁionale. Lucrez la redactarea acestor mesaje. Problematica rroma va fi în perioada urmÄtoare o chestiune care va fi în centrul atenĹŁiei vieĹŁii publice din România. “La venirea preĹedintelui, lumea a mai ieĹit pe la poartÄ. Vedeau cÄ e bâlci, cÄ miĹcÄ ceva…” -În detaliu, ce i-aĹŁi spus preĹedintelui despre particularitÄĹŁile Ĺcolii de varÄ de la TuĹnad? -I-am prezentat cadrul. E o tabÄrÄ unde sunt invitate personalitÄĹŁi ale vieĹŁii politice din România, dar Ĺi din Ungaria. Este un loc în care vin tineri – inclusiv pentru concerte Ĺi alte evenimente – de la sute de kilometri. Iar dacÄ vin de la asemenea distanĹŁe, e clar cÄ sunt interesaĹŁi de problematica acestei tabere, care este una eminamente politicÄ. -S-a aĹteptat preĹedintele la o astfel de ripostÄ? -Era de aĹteptat ca o parte dintre participanĹŁi sÄ vinÄ cu pancarte. În primul rând de cÄtre cei care nu aveau posibilitatea sÄ se exprime prin viu grai Ĺi au dorit sÄ-Ĺi arate poziĹŁia. Sigur, poziĹŁia lor nu era imperios necesar sÄ se manifeste prin huiduialÄ, dacÄ vreĹŁi, dar aceastÄ idee, în principal - “autonomie în Tulcea, cât în Odorheiul Secuiesc”, nu este bine primitÄ în comunitatea maghiarÄ. Asta este percepĹŁia generalÄ. Manifestarea de dezacord a fost una nu a unui mic grup – era acolo un grup de radicali, mai vocali; ce spunea preĹedintele nu era bine, împÄrĹŁiserÄ fluturaĹi cu o zi înainte în care întrebau “ce cautÄ aici preĹedintele BÄsescu?!”. Acum era însÄ, o rÄbufnire mai popularÄ, ca sÄ spun aĹa. -AĹadar, pentru cÄ se aĹtepta ca tinerii sÄ aibÄ aceste plÄcuĹŁe... -Este o formÄ de exprimare, democraticÄ. Ĺi dacÄ ne gândim Ĺi la antecedentele acestei tabere, de a fi o formÄ de exprimare a unei opinii, asta era de aĹteptat. -Ĺi pentru cÄ se aĹtepta, a insistat pe ideea de egalitate a autonomiilor? -Aici era clar cÄ una dintre tematicile abordate, vrei nu vrei, era aceastÄ chestiune. Era una dintre temele principale ale acestei tabere. Scenariul la care s-au oprit organizatorii, discutând cu noi, era ca dupÄ un cuvânt introductiv al moderatorului, sÄ vorbeascÄ preĹedintele, apoi Laszlo Tokes Ĺi, la final, preĹedintele FIDES, Viktor Orban. Ca atare, erau plÄnuite Ĺi discutate speech-urile de 15-20 de minute pentru fiecare lector, apoi urmau întrebÄrile. Astfel, în prima parte a intervenĹŁiei sale, domnul preĹedinte s-a ocupat de criza economicÄ, de relaĹŁiile bilaterale româno-ungare sau de proiectul Nabucco. A abordat o plajÄ mai largÄ de tematici, care s-au legat de schimbÄrile de regim în Europa de Est. În final, nu putea evita aceastÄ temÄ Ĺi nici sÄ nu exprime un punct de vedere apÄsat. A spus acelaĹi lucru pe care l-a spus Ĺi la Budapesta, pe care l-a mai spus Ĺi la Cluj, la Congresul UDMR. Nu era nicio noutate pentru cei care cunosc, cât de cât, luÄrile de poziĹŁie ale preĹedintelui. Ideea unui scenariu de provocare mi s-a pÄrut deplasat, nu-Ĺi avea rostul. Ce a fost foarte interesant este cÄ, la venirea preĹedintelui, lumea a mai ieĹit pe la poartÄ. Vedeau cÄ e bâlci, cÄ miĹcÄ ceva, dar nu erau scene de saluturi Ĺi de tandreĹŁuri. Apoi, în discurs, preĹedintele a punctat niĹte lucruri care au fost aplaudate la scenÄ deschisÄ. La plecare, tot prin mulĹŁime, cum îi e felul, foarte mulĹŁi Ĺi-au manifestat vÄdit o reacĹŁie de simpatie faĹŁÄ de el. Nu era o miĹcare tocmai bunÄ sÄ te duci acolo sÄ-i provoci ca sÄ te voteze adepĹŁii lui Vadim. -Ar trebui sÄ ocoleascÄ preĹedintele ĹŁÄrii, unei ĹŁÄri, în general, o conjuncturÄ etnicÄ mai delicatÄ? -Ei bine, a fost evidenĹŁiat în tabÄrÄ cÄ este primul preĹedinte al României, în exerciĹŁiu, care a onorat invitaĹŁia organizatorilor Ĺi, îndeobĹte, s-au invitat primii politicieni ai ĹŁÄrii. A fost un gest de absolutÄ normalitate cÄ s-a dus la TuĹnad Ĺi a abordat acolo temele importante. A fost apreciatÄ aceastÄ participare. -VÄ pun aceastÄ întrebare întrucât Mircea GeoanÄ susĹŁine cÄ Traian BÄsescu învrÄjbeĹte cu bunÄ ĹtiinĹŁÄ minoritÄĹŁile pentru a câĹtiga ulterior puncte electorale din situaĹŁia creatÄ. Este justÄ aceastÄ remarcÄ? -PÄcat cÄ nu mai este tabÄra la Balvanyos pânÄ la alegeri. L-aĹ sfÄtui sÄ meargÄ acolo, sÄ-Ĺi exprime un punct de vedere cu privire la autonomia teritorialÄ. Dar, cum sÄ spun, îĹŁi trebuie o anumitÄ putere pentru a aborda aceste probleme, frontal. Trebuie puĹŁin sânge în organism pentru o astfel de treabÄ. Sunt câĹŁiva nebuni pe acolo, prin secuime: „Noi vrem autonomie pe bazÄ etnicÄ” -Art. 1 al ConstituĹŁiei, stipuleazÄ cÄ România este stat naĹŁional, suveran Ĺi independent, unitar Ĺi indivizibil. În opinia dumneavoastrÄ, este posibilÄ obĹŁinerea, în aceste condiĹŁii a autonomiei teritoriale de cÄtre maghiarii din România? -Aceasta este o problematicÄ multimilenarÄ, dacÄ vreĹŁi. Pe acest Articol 1 al ConstituĹŁiei foarte mulĹŁi experĹŁi internaĹŁionali îl contestÄ, Ĺi în primul rând menĹŁiunea cu privire la “caracterul naĹŁional” al ĹŁÄrii. PÄrerea specialiĹtilor Ĺi a politicienilor este cÄ dacÄ acest naĹŁional se interpreteazÄ în sens civic, iar alte prevederi nu sunt exclusiviste, numai pentru populaĹŁia majoritarÄ, atunci treacÄ-meargÄ, poate avea un loc în exprimare. Pe de altÄ parte, în cadrul încercÄrilor, pentru cÄ au fost douÄ proiecte cu acest conĹŁinut înaintate în Parlamentul României, respingerea lor s-a bazat pe invocarea acestui articol – în cadrul unui stat naĹŁional, unitar Ĺi indivizibil, nu se pot organiza autonomii teritoriale. SpecialiĹtii contestÄ Ĺi acest lucru. Italia este aproape federalizatÄ, iar Spania are Ĺi ea autonomii cât încape. ÎnsÄ invocarea acestui fapt este un punct de discuĹŁie între reprezentanĹŁii comunitÄĹŁii maghiare Ĺi a politicienilor maghiari Ĺi români. De principiu, orice se poate modifica. Apoi chiar Ĺi interpretÄrile se poate modifica. De aceea existÄ Curte ConstituĹŁionalÄ, abilitatÄ sÄ interpreteze aceste prevederi. Ceea ce vÄd eu personal, reorganizarea teritorialÄ, crearea regiunilor, este o discuĹŁie care nu se terminÄ, probabil, într-un an sau doi. Dar este inevitabilÄ Ĺi trebuie sÄ se facÄ un pas înainte, iar acesta va merge cÄtre ceea ce spune Ĺi preĹedintele BÄsescu, spre autonomie în Tulcea Ĺi Odorheiul Secuiesc. Mai multe competenĹŁe la nivel local. Asta este... sÄ nu zic marota, cÄ nu este frumos, a preĹedintelui – poliĹŁia localÄ, Ĺcolile, spitalele sÄ le dÄm cu tot cu fonduri comunitÄĹŁilor locale. Ce vrei mai multÄ autonomie decât atât?! - întreabÄ preĹedintele. -Chiar, ce vreĹŁi mai multÄ autonomie? Ce înseamnÄ mai multÄ autonomie? Ce înseamnÄ autonomie teritorialÄ? -Sunt multe autonomii, mai multe modele de autonomie. Poate cÄ principala problemÄ sunt banii. Cât dai la centru din fondurile colectate? E o întrebare crucialÄ. Cine alege/numeĹte conducÄtorii de instituĹŁii, ce instituĹŁii se pot crea de cÄtre autoritÄĹŁile locale? O datÄ ai un legislativ local care hotÄrÄĹte problemele legate de o regiune, nu de un judeĹŁ sau de un consiliu local, avem slavÄ Domnului Ĺi consiliu judeĹŁean, care sÄ aibÄ puteri legislative peste cele actuale. Cum te raportezi la resursele naturale care sunt în limitele acestei administraĹŁii? Deci sunt nivele diferite, în mare aceste probleme se pun acum. UDMR-ul s-a aĹezat la o masÄ cu oamenii lui Tokes, care sunt chiar oameni care au cunoĹtinĹŁe în acest domeniu Ĺi dupÄ 20 de ani cred cÄ se va ieĹi cu un proiect de lege care sÄ fie mai modern. Ästa care a fost respins a fost unul ancorat în trecut, pe scaunele secuieĹti. În 20 de ani vom avea o viziune care sÄ spunem cÄ este a comunitÄĹŁii care sÄ aibe o susĹŁinere politicÄ puternicÄ. -Cum percep, în general, forurile Europei Unite aceste eforturi ale maghiarimii din România Ĺi nu numai din România, pentru cÄ nu este un caz particular? -Este clar cÄ Uniunea în întregul ei este deosebit de..., n-aĹ folosi cuvântul „reticent”, dar sunt foarte precauĹŁi. Sunt ĹŁÄri care au probleme chiar virulente sau agresive. E vorba de ETA din Ţara Bascilor. Au probleme existenĹŁiale, dacÄ vreĹŁi în raporturile lor cu minoritÄĹŁile naĹŁionale. Sunt foarte precauĹŁi. Pe de altÄ parte, aceastÄ idee de a solicita autonomie pentru un teritoriu nu este nici pe departe un tabu pentru cÄ, pe de altÄ parte, în alte ĹŁÄri funcĹŁioneazÄ mersi bine. Proiectul cu Tirolul de Sud în Italia e marota mea pentru cÄ am întâlnit oameni de acolo Ĺi italieni. E o altÄ componentÄ. Ca sÄ faci autonomie etnicÄ, nu existÄ. Asta forget it. Sunt câĹŁiva nebuni pe acolo, prin secuime: „Noi vrem autonomie pe bazÄ etnicÄ”. Nu merge. Forget it. TeritorialÄ, merge. Este un teritoriu definit. Aici este înĹŁelegerea între comunitÄĹŁile de acolo. Chiar am fost de vreo douÄ ori în Harghita, Covasna Ĺi am tatonat acest lucru Ĺi aici stau foarte prost liderii maghiari de acolo. DacÄ tu vrei sÄ faci ceva pentru un teritoriu - vorbim de Covasna - Ĺi ai 70 de unguri, 25 de români Ĺi 5 rromi, nu poĹŁi cu 70% sÄ impui celorlalĹŁi ca sÄ sprijine aceastÄ idee. Numai dacÄ discuĹŁi, faci un deal cu ei, te înĹŁelegi în toate privinĹŁele: „BÄ, frate, hai române, hai frate, sÄ ne mai dezlipim de miticii ÄĹtia de BucureĹti Ĺi sÄ punem împreunÄ de o regiune mai bunÄ, unde sÄ trÄim mai bine”. FÄrÄ asta, nici vorbÄ de succes. -Din acest punct de vedere consideraĹŁi cÄ în acest moment, în România, sunt asigurate drepturile minoritÄĹŁilor? -AceastÄ problemÄ s-a pus Ĺi la TuĹnad Ĺi se pune în foarte multe locuri. Drepturile lingvistice nu cÄ n-ar putea sÄ fie mai bine conturate, sunt probleme legate mai mult de aceste drepturi colective, cu autonomia. Marko Bela e etern, va fi legat în bronz Ĺi tot preĹedintele UDMR va fi -Este adevÄrat cÄ preĹedintele Traian BÄsescu v-a propus, dupÄ alegerile din toamnÄ, funcĹŁia de secretar general al PD-L? -Nu, nici nu s-a pus aceastÄ problemÄ. Eu sunt cam de 20 de ani în politicÄ, mi-am mâncat pâinea în UDMR. Pe parcurs, mi-au fost propuse, de la partide, sÄ trec la ei cu funcĹŁii, dar niciodatÄ n-am luat în serios astfel de oferte. -CredeĹŁi cÄ este potrivitÄ candidatura lui Kelemen Hunor la preĹedinĹŁie din partea UDMR? -Aici, problema s-a pus mai mult dacÄ este potrivitÄ candidatura UDMR pentru cÄ este prima datÄ când e decalaj cu alegerile parlamentare. Eu cu Hunor sunt coleg vechi, e un om echilibrat, cu experienĹŁÄ de conducere. -Îl veĹŁi vota pe Kelemen Hunor sau pe Traian BÄsescu la alegerile din toamnÄ? -Alegerile au un caracter personal Ĺi confidenĹŁial. -Kelemen Hunor este potrivit pentru a-i lua locul lui Marko Bela la conducerea UDMR? Va fi Congresul Uniunii peste câĹŁiva ani... -DeocamdatÄ sÄ nu-i cântÄm prohodul lui Marko pentru cÄ întotdeauna ... nu Ĺtiu, eu îl vÄd aĹa etern, cred cÄ o sÄ fie legat în bronz Ĺi tot preĹedintele UDMR-ului va fi. Întotdeauna e greu sÄ gÄseĹti un înlocuitor pe mÄsurÄ la un conducÄtor care a exercitat mai multÄ vreme aceastÄ funcĹŁie. FÄrÄ doar Ĺi poate, Kelemen Hunor este una dintre soluĹŁiile care nu sunt avansate pentru cÄ ar fi prematur, dar este o candidaturÄ foarte posibilÄ cum sunt posibile Ĺi alte candidaturi. Nu cred cÄ va fi, când i-o veni sorocul, o alegere cu un singur candidat Ĺi cu unanimitate. -Dar este nevoie de o revigorare la nivelul conducerii Uniunii? -În opinia mea, fÄrÄ doar Ĺi poate. AceastÄ conducere, de altfel, nu a fost una chiar nemiĹcatÄ. Au venit figuri noi, au venit tineri în organizaĹŁie, dar se impune o întinerire, o schimbare, o vigoare în plus.
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară. Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize. |