Căutare

Minoritatile nationale, altele decat cea maghiara, se pregatesc si ele pentru alegerile parlamentare care vor avea loc peste trei luni. Reprezentantii acestora asteapta insa adoptarea noii forme a Legii privind alegerile parlamentare pentru a decide pe cine vor lansa in cursa pentru un mandat de deputat.

Dupa alegerile generale din 2000, 18 mandate au fost atribuite in Parlament organizatiilor minoritatilor etnice, altele decat cea maghiara.

REPREZENTANTI. Astfel, in Camera Deputatilor s-a constituit grupul parlamentar al minoritatilor nationale, condus de reprezentantul Uniunii Armenilor din Romania, Varujan Pambuccian. Ceilalti reprezentanti ai minoritatilor etnice sunt: Dorel Dorian - Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania, Sotiris Fotopolos - Uniunea Elena din Romania, Mirciov Petru - Uniunea Bulgara din Banat Romania, Metin Cerchez - Uniunea Democrata Turca din Romania, Gheorghe Firczak - Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania, Florea Ana - Uniunea Democrata a Slovacilor si Cehilor din Romania, Slavomir Gvozdenovici - Uniunea Sarbilor din Romania, Miron Ignat - Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania, Longher Ghervazen - Uniunea Polonezilor din Romania, Oana Manolescu - Liga Albanezilor din Romania, Nicolae Paun - Partida Rromilor, Mihai Radan - Uniunea Croatilor din Romania, Sali Negiat - Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania, Vasile Savu - Asociatia Macedonenilor Slavi din Romania, Ileana Stana-Ionescu - Comunitatea Italiana din Romania, Stefan Tcaciuc - Uniunea Ucrainenilor din Romania, Eberhard- Wolfgang Wittstock - Forumul Democrat al Germanilor din Romania.

LEGISLATIE. Potrivit Legii alegerilor parlamentare, organizatiile cetatenilor apartinand unei minoritati nationale, care nu au obtinut in alegeri cel putin un mandat de deputat sau de senator, au dreptul, impreuna, la un mandat de deputat. Au acces in Parlament doar etniile cu organizatii legal constituite si reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale. Mandatele de deputat sunt atribuite minoritatilor peste numarul total de deputati rezultat din norma de reprezentare (un deputat la 70.000 de locuitori)

MODIFICARI. In forma veche, Legea privind alegerile parlamentare prevedea pentru candidatul unei minoritati obtinerea unui minimum de 5% din numarul de voturi necesare unui candidat obisnuit. Legea a fost insa modificata, iar Senatul a adoptat deja modificarile, stabilind pentru candidatul unei minoritati obtinerea unui minimum de 20% din voturile necesare unui candidat obisnuit pentru a accede in Parlament. Numai ca acest prag a fost modificat saptamana trecuta de Comisia electorala, reducandu-l la 10%, respectiv 3.500 de voturi. Propunerea urmeaza sa fie aprobata de plenul Camerei Deputatilor care, conform noii Constitutii, este camera decizionala.

LIMITARE. Si in legislatura viitoare, minoritatilor le-ar putea fi rezervate in Camera Deputatilor tot 18 mandate. Presedintele Comisiei electorale, Viorel Hrebenciuc (PSD), declara, la inceperea dezbaterilor, ca modificarea Legii electorale a urmarit "limitarea la 18 a numarului minoritatilor care vor fi reprezentate in Parlament". El spunea ca intentia este ca in cadrul minoritatilor sa fie cat mai putine ligi si uniuni si arata ca "discutiile si certurile" dintre aceste structuri "sunt vesnice", fiind legate de acordarea fondurilor de la Guvern, prin Consiliul National al Minoritatilor. "Incercam sa unificam aceste miscari pentru a fi o voce coerenta", a explicat Hrebenciuc, care a adaugat ca exista uniuni in care unii membri nu cunosc limba minoritatii respective si ca trebuie "facuta ordine" in aceasta zona.

CONTESTATII. In octombrie 2000, pentru a facilita "adunarea" de catre reprezentantii minoritatilor a numarului necesar de voturi, a aparut Ordonanta de Urgenta 165, care prevedea ca organizatiile etnice pot depune aceeasi lista de candidati in mai multe judete ale tarii sau chiar in toate, prevedere mentinuta si in prezent. Drept urmare, la alegerile din 2000 s-au inregistrat situatii in care reprezentanti ai minoritatilor au candidat in mai multe judete, cum a fost cazul Oanei Manolescu, candidata din partea Ligii Albanezilor in 39 de judete, sau cel al reprezentantului Uniunii Culturale a Rutenilor, Gheorghe Firczak, care s-a aflat pe liste in 19 judete. Cum Constitutia prevedea ca cetatenii unei minoritati pot fi reprezentati doar de o singura organizatie, in randul organizatiilor aceleiasi minoritati s-au declansat adevarate "batalii postelectorale", mandatul Ileanei Stana-Ionescu, al lui Vasile Savu, Gheorghe Firczak sau al lui Stefan Tcaciuc fiind contestate, dar fara rezultat.

Dupa alegerile generale din 2000, 18 mandate au fost atribuite in Parlament organizatiilor minoritatilor etnice, altele decat cea maghiara.

REPREZENTANTI. Astfel, in Camera Deputatilor s-a constituit grupul parlamentar al minoritatilor nationale, condus de reprezentantul Uniunii Armenilor din Romania, Varujan Pambuccian. Ceilalti reprezentanti ai minoritatilor etnice sunt: Dorel Dorian - Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania, Sotiris Fotopolos - Uniunea Elena din Romania, Mirciov Petru - Uniunea Bulgara din Banat Romania, Metin Cerchez - Uniunea Democrata Turca din Romania, Gheorghe Firczak - Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania, Florea Ana - Uniunea Democrata a Slovacilor si Cehilor din Romania, Slavomir Gvozdenovici - Uniunea Sarbilor din Romania, Miron Ignat - Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania, Longher Ghervazen - Uniunea Polonezilor din Romania, Oana Manolescu - Liga Albanezilor din Romania, Nicolae Paun - Partida Rromilor, Mihai Radan - Uniunea Croatilor din Romania, Sali Negiat - Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania, Vasile Savu - Asociatia Macedonenilor Slavi din Romania, Ileana Stana-Ionescu - Comunitatea Italiana din Romania, Stefan Tcaciuc - Uniunea Ucrainenilor din Romania, Eberhard- Wolfgang Wittstock - Forumul Democrat al Germanilor din Romania.

LEGISLATIE. Potrivit Legii alegerilor parlamentare, organizatiile cetatenilor apartinand unei minoritati nationale, care nu au obtinut in alegeri cel putin un mandat de deputat sau de senator, au dreptul, impreuna, la un mandat de deputat. Au acces in Parlament doar etniile cu organizatii legal constituite si reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale. Mandatele de deputat sunt atribuite minoritatilor peste numarul total de deputati rezultat din norma de reprezentare (un deputat la 70.000 de locuitori)

MODIFICARI. In forma veche, Legea privind alegerile parlamentare prevedea pentru candidatul unei minoritati obtinerea unui minimum de 5% din numarul de voturi necesare unui candidat obisnuit. Legea a fost insa modificata, iar Senatul a adoptat deja modificarile, stabilind pentru candidatul unei minoritati obtinerea unui minimum de 20% din voturile necesare unui candidat obisnuit pentru a accede in Parlament. Numai ca acest prag a fost modificat saptamana trecuta de Comisia electorala, reducandu-l la 10%, respectiv 3.500 de voturi. Propunerea urmeaza sa fie aprobata de plenul Camerei Deputatilor care, conform noii Constitutii, este camera decizionala.

LIMITARE. Si in legislatura viitoare, minoritatilor le-ar putea fi rezervate in Camera Deputatilor tot 18 mandate. Presedintele Comisiei electorale, Viorel Hrebenciuc (PSD), declara, la inceperea dezbaterilor, ca modificarea Legii electorale a urmarit "limitarea la 18 a numarului minoritatilor care vor fi reprezentate in Parlament". El spunea ca intentia este ca in cadrul minoritatilor sa fie cat mai putine ligi si uniuni si arata ca "discutiile si certurile" dintre aceste structuri "sunt vesnice", fiind legate de acordarea fondurilor de la Guvern, prin Consiliul National al Minoritatilor. "Incercam sa unificam aceste miscari pentru a fi o voce coerenta", a explicat Hrebenciuc, care a adaugat ca exista uniuni in care unii membri nu cunosc limba minoritatii respective si ca trebuie "facuta ordine" in aceasta zona.

CONTESTATII. In octombrie 2000, pentru a facilita "adunarea" de catre reprezentantii minoritatilor a numarului necesar de voturi, a aparut Ordonanta de Urgenta 165, care prevedea ca organizatiile etnice pot depune aceeasi lista de candidati in mai multe judete ale tarii sau chiar in toate, prevedere mentinuta si in prezent. Drept urmare, la alegerile din 2000 s-au inregistrat situatii in care reprezentanti ai minoritatilor au candidat in mai multe judete, cum a fost cazul Oanei Manolescu, candidata din partea Ligii Albanezilor in 39 de judete, sau cel al reprezentantului Uniunii Culturale a Rutenilor, Gheorghe Firczak, care s-a aflat pe liste in 19 judete. Cum Constitutia prevedea ca cetatenii unei minoritati pot fi reprezentati doar de o singura organizatie, in randul organizatiilor aceleiasi minoritati s-au declansat adevarate "batalii postelectorale", mandatul Ileanei Stana-Ionescu, al lui Vasile Savu, Gheorghe Firczak sau al lui Stefan Tcaciuc fiind contestate, dar fara rezultat.

INCA UN MANDAT. In ciuda acestor contestatii, cei in cauza ar vrea sa candideze din nou la alegerile din noiembrie. Desi mai sunt doar trei luni pana la alegeri, multe dintre organizatiile minoritatilor nu si-au stabilit listele de candidati, batalia urmand sa se declanseze in perioada urmatoare.
ARMENII

Liderul Uniunii Armenilor din Romania, Varujan Pambuccian, a declarat ca minoritatea pe care o reprezinta nu si-a stabilit deocamdata lista cu candidatii pentru alegerile parlamentare, ea urmand a fi gata cel mai probabil in septembrie. Pentru desemnarea candidatilor, propunerile vin din filiale, sunt centralizate si se ia o decizie impreuna cu reprezentantii filialelor. "Noi nu suntem foarte multi si atunci este destul de simplu sa facem acest lucru, mai complicat e la minoritatile mari", a subliniat Pambuccian. El a mai spus, de asemenea, ca va candida si in aceasta toamna. Totodata, a declarat ca este multumit de reducerea numarului de voturi de la 20% la 10% si a tinut sa precizeze ca a avut "o contributie majora la acest lucru", deoarece a facut parte din Comisia pentru Legea electorala, iar propunerea a venit din partea grupului pe care il reprezinta
RROMII

Nici rromii nu si-au stabilit inca reprezentantii pe listele electorale. Presedintele Partidei Rromilor Social Democrate, Nicolae Paun, ne-a declarat ca listele vor fi finalizate de-abia catre sfarsitul lunii septembrie, cand va avea loc Consiliul Director al organizatiei, care va avea cuvantul final in ceea ce priveste componenta acestora. In ceea ce priveste selectarea celor care se vor afla pe listele organizatiei, Paun a precizat ca exista o serie de criterii fundamentale. Astfel, pe liste nu se vor afla decat rromi care au intre 30 si 45 de ani, au desfasurat o activitate de minimum 5 ani in cadrul organizatiei si au o situatie financiara "de clasa medie" cel putin. Acestor conditii li se adauga studii superioare si un "trecut curat" din punctul de vedere al cazierului: nici macar o amenda penala nu este acceptata de catre liderul rromilor, deoarece inseamna ca respectivul a avut totusi ceva cu legea". Paun a mai precizat ca in mod cert el se va afla pe listele electorale, avand in vedere ca este liderul Partidei Rromilor Social-Democrata.
RUTENII

Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania nu si-a stabilit inca lista cu candidati. Potrivit reprezentantului Uniunii, Firczak Gheorghe, lista va fi gata la sfarsitul lunii octombrie. Si acest grup minoritar are un sistem de prealegeri, in cadrul caruia Comitetul Director ii voteaza pe candidati. Personal, nu s-a hotarat daca va candida sau nu, pentru ca depinde de "niste probleme personale".
ALBANEZII

Reprezentanta Ligii Albanezilor din Romania, Oana Manolescu, ne-a declarat ca lista cu candidati nu este gata pentru ca se asteapta noua Lege electorala. Ei nu au un sistem de prealegeri, propunerile venind din filiale. Ea a declarat ca "ar candida", dar asteapta forma finala a Legii electorale. "Sigur, m-au propus mai multe filiale, dar practic nu avem nimic sigur pana in septembrie", a spus Oana Manolescu.
ITALIENII

Reprezentanta Comunitatii Italiene in actualul Parlament, Ileana Stana-Ionescu, nu prea este decisa daca va candida, desi spune ca tine mult la aceasta minoritate. "Sunt legata din multe motivatii si as vrea pentru ei sa candidez. Trebuie insa sa recunosc ca profesional ma incomodeaza aceasta munca", a explicat ea, aratand ca momentan nu a fost stabilita o lista cu cei care vor candida la alegeri.
UCRAINENII

Uniunea Ucrainenilor si-a stabilit "in mare" listele pentru alegerile parlamentare, ne-a spus liderul acestei organizatii, Stefan Tcaciuc. Desi prin statutul organizatiei, primul loc pe liste ii revine presedintelui, Tcaciuc nu s-a hotarat inca in privinta unei noi participari in alegeri. Decizia se va lua in septembrie, la Consiliul Uniunii. "Eu o sa spun atunci ca nu mai vreau sa fiu pe liste, dar vom vedea."