Căutare Numele cotidianului: Jurnalul Naţional Marko Bela anunta ca UDMR nu va mai accepta alte modificari la statutul minoritatilor. Liderul UDMR, Marko Bela, anunta ca Uniunea nu va mai accepta alte modificari la legea privind statutul minoritatilor, decat cele conforme opiniei Comisiei de la Venetia, aratand ca aceasta lege a fost aprobata cu sprijinul tuturor ministrilor Coalitiei. Liderul UDMR a explicat intr-un interviu acordat ieri Mediafax ca deja au fost facute modificari inainte de adoptarea proiectului de lege privind statutul minoritatilor in Guvern si ca legea minoritatilor este acum "un test al maturitatii politicienilor romani si maghiari". Marko Bela atrage atentia ca actiunea viitoare a Coalitiei la legea minoritatilor va raspunde la intrebarea daca partidele de la guvernare sunt capabile sa izoleze gruparile care vor sa blocheze reconcilierea sau daca au forta sa combata aceste atitudini radicale atat din partea unor formatiuni romanesti, cat si maghiare. INTERCEPTARE. "Un guvern minoritar nu va fi viabil", spune Marko, intrebat daca UDMR va iesi de la guvernare daca nu este aprobata legea privind statutul minoritatilor. "Nu-mi place sa amenint cu iesirea din Coalitie, dar nici nu este cazul, pentru ca ea nu ar merge, nu UDMR. Dar nu numai ca ar fi o slabiciune, ci s-ar declansa o criza si nu vad cum am putea-o rezolva, pentru ca, la aceasta Coalitie, nu exista alternativa in acest moment, in afara alegerilor anticipate", a avertizat liderul UDMR, care nu a exclus varianta asumarii raspunderii Guvernului pentru statutul minoritatilor in cazul unui blocaj. "Este posibila o asumare a raspunderii, dar sper sa nu fie nevoie", a spus liderul UDMR. FARA CONDITII. Marko a explicat ca UDMR nu conditioneaza votul pentru inlocuirea presedintilor Camerelor Parlamentului de adoptare a statutului minoritatilor. "Daca vom vota, vom vota din convingere", a afirmat liderul UDMR, care crede ca, daca la Senat ar fi fost un presedinte din Coalitie, statutul minoritatilor nu ar fi fost respins. Liderul UDMR este nuantat in legatura cu cererea PNL de schimbare a sefilor unor institutii de stat, dar apreciaza ca "ar fi un lucru extrem de benefic daca in Politie, in SRI ar fi persoane de nationalitate maghiara sau din randul altor comunitati minoritare". PRO SI CONTRA. Marko Bela este de acord ca presedintele Traian Basescu sa-si exprime opinia atunci cand apare o problema majora, dar nu sa se implice si sa accepte ideea ca politicienii pot sa nu fie de acord intotdeauna cu seful statului. "Sunt de acord ca presedintele sa-si exprime pozitia ori de cate ori apare o problema majora. Exprimarea unei opinii nu inseamna imixtiunea in acel domeniu despre care si-a spus opinia, nici daca este vorba de opinia presedintelui. Tot asa si presedintele trebuie sa accepte ca ceilalti politicieni cateodata sunt de acord cu el, cateodata nu", a spus Marko. EXCLUSIVISM
CNA cere audieri in ParlamentConsiliul National al Audiovizualului (CNA) a decis saptamana trecuta in sedinta publica sa solicite audieri la comisiile de cultura si juridica ale Camerei Deputatilor, in legatura cu anumite dispozitii din proiectul legii privind statutul minoritatilor nationale. De asemenea, a fost sesizat si Biroul Permanent al Camerei Deputatilor. "Am fi facut acelasi lucru si cand se afla in dezbatere la Senat daca am fi avut cunostinta de acest proiect", a explicat presedintele CNA, Ralu Filip. Concret, el spune ca este vorba despre prevederile articolelor 26 si 27. "Ce spune articolul 26? Ca la cererea fundamentata a minoritatilor se asigura emisiuni radio si de televiziune regionale in limba acestora, la postuturile publice, pe tot parcursul zilei. Consideram ca trebuie clarificate conditiile acestui articol pentru ca in acest fel s-ar putea sa nu fie respectat dreptul la informare a populatiei minoritare din zonele respective. In al doilea rand, posturile publice de radio si televiziune nu sunt proprietatea statului. De asemenea, consideram ca s-ar putea incalca principiul pluralismului si al diversitatii. Si, nu in ultimul rand, fiind un post public platit de intreaga populatie, cred ca s-ar impune o consultare pe aceasta tema. Nu poti sa decizi pe banii populatiei. In ceea ce priveste articolul 27, invocand principiul egalitatii de sanse statul prin organele sale competente faciliteaza infiintarea si functionarea de posturi private de radio si televiziune apartinand minoritatilor nationale precum si receptionarea directa a programelor radio-tv care emit in limba minoritatii nationale din alte state", a explicat Ralu Filip. PROBLEME REZOLVATE. Potrivit acestuia, CNA considera ca nu se pot stabili alte reguli pentru infiintarea de posturi private de radio si televiziune in afara de cele prevazute in Legea audio-vizualului. Ralu Filip a mai spus ca tot Legea audio-vizualului a rezolvat si problema receptionarii programelor in limba minoritatilor. Aceasta obliga operatorii de cablu ca in zonele unde minoritatile detin o pondere de 10% sa retransmita cel putin un program din pachetul de baza in limba minoritatii respective. "Asa ca nu mai consideram necesara o alta lege cu alte reglementari. Se pot crea discriminari fata de romani pe care statul nu i-a ajutat cu nimic", considera Ralu Filip, aratand ca avem posturi locale de radio, tv private care apartin unor reprezentanti ai minoritatii maghiare din Romania. In final, presedintele CNA a remarcat lipsa informatiilor legate de proiectul privind statutul minoritatilor nationale: "Absenta, pe de o parte, a informatiilor complete legate de continutul proiectului si de continutul recomandarilor Comisiei de la Venetia si, pe de alta parte, a unor dezbateri oneste in spiritul unui proiect european foarte bun, genereaza tot felul de reactii emotionale sau acuzatii nefondate". |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |