Căutare

Discuţiile de ieri între liderii PDL şi cei ai UDMR pe marginea reorganizării ţării au eşuat. În condiţiile în care PDL nu face nici un pas înapoi în chestiunea reorganizării administrative, chiar dacă liderul UDMR Kelemen Hunor ameninţă cu demonstraţii de protest, reprezentanţii Uniunii suspectează că toată tevatura are un singur scop, dictat de la Cotroceni: forţarea UDMR de a pă­­răsi guvernarea şi, astfel, ră­mâ­nerea PDL la Palatul Victoria ca gu­vern minoritar care să aibă pe mână organizarea alegerilor de anul viitor.

Situaţia în coaliţia de guvernarea a rămas tensionată şi după şedinţa de ieri-dimineaţă, reprezentanţii partidelor de la putere nereuşind să ajun­gă la o înţelegere în privinţa celor două subiecte ardente şi strâns legate: sta­tutul minorităţilor şi reorganizarea în cele opt judeţe. PDL nu a renunţat la modificarea articolului din statutul minorităţilor care permite modifi­ca­rea limitelor teritoriale în zonele în care minorităţile au o pondere do­mi­nată făcută în comisia de dreptu­rile omului, şi nici nu a acceptat, în contrabalans, ca membrii consiliilor naţionale ale autonomiei cultu­rale (miniparlamentele maghiarilor) să aibă drept de veto în toate deciziile au­torităţilor care implică minoritatea ma­ghiară. Nici subiectul reor­ga­ni­zării nu a fost lămurit, deşi au existat voci care au cerut discuţii cu cifre pe masă privind influenţele bugetare ale acestui proiect. "Nimeni nu doreşte să discutăm cât costă de fapt această reorganizare, căci aşa ne-am lămuri ce înseamnă. Vorbim limbi diferite, dar vorbim diferit şi alte lucruri, nu ne înţelegem că reorganizarea nu e oportună, costă bani, se împotriveşte 80% din populaţie şi nu se poate face cu un an înainte de alegeri. Aşteptăm să-i lumineze Duhul Sfânt şi să vedem ce va fi la Cotroceni, deşi nu văd ce s-ar putea lămuri la Cotroceni, decât dacă preşedintele vine şi zice «am greşit, lăsaţi-o baltă cu reorganizarea asta, nu-i cazul»", au comentat pentru Jurnalul Naţional surse politice din Uniune.

Pesimismul liderilor UDMR în privinţa medierii de azi de la Cotroceni are şi o explicaţie: Uniunea suspectează că, în fapt, tot subiectul celor opt judeţe, lansat pu­blic de preşedintele Băsescu, are un scop pro-PDL pe termen mai lung: forţarea UDMR să iasă de la gu­vernare, astfel ca PDL să rămână să guverneze într-un cabinet minoritar, care să poată avea pe mână organizarea alegerilor de anul viitor. "Cine a vrut neapărat desfiinţarea ju­deţelor? Nu UDMR. Preşedintele. Şi atunci putem face acest scenariu, că se doreşte să iasă UDMR de la gu­vernare, să rămână un guvern minoritar care să organizeze alegerile şi care să discute susţinere parlamentară pentru probleme punctuale. Căci se vor găsi mereu 10-15 parlamentari care să susţină un proiect sau altul. Guvernul minoritar n-ar putea asuma reorganizarea, dar poate iniţia un proiect de lege cu reorganizarea şi poate discuta cu cei din Senat, ca ar fi cameră decizională, şi s-ar putea să găsească clienţi. Şi atunci, nu ne mai rămâne decât nesupunerea civică", vorbesc despre scenariile vehiculate în UDMR sursele citate. Numai că, insistă acestea, o ieşire în stradă ar fi făcută nu numai de etnicii maghiari, ci şi de  români, care ar fi în egală măsură nemulţumiţi de schimbarea judeţelor actuale, dar că ar fi mai "de efect" ca acţiunea să vină de la UDMR: "O să iasă maghiarii la braţ cu românii. Cei de la Arad au spus «nouă nu ne trebuie Timişoara», la Suceava nu vor să fie capitala la Iaşi. Nu ştiu dacă Flutur o să fie în fruntea demonstranţilor, dar sigur va fi  printre ei, că nu-i convine ca judeţul lui să se desfiinţeze după ce are investiţii şi credite în derulare. Dar toată lumea zice «ieşiţi voi în stradă, că e mai uşor aşa»".

De partea cealaltă, PDL a anunţat prin Sever Voinescu, purtătorul de cuvânt al partidului, că va susţine la consultările de la Cotroceni că este nevoie urgentă de reorganizarea administrativ-teritorială a ţării şi că are o soluţie, pe care o consideră ca fiind cea mai bună, dar este deschis faţă de partenerii de coaliţie pentru a găsi "o soluţie comună". "Mâine se va petrece un pas înainte esenţial în această chestiune", a spus Voinescu. Întrebat dacă PDL ar fi de acord cu propunerea liderului UDMR, Kelemen Hunor, de a fi suspendate pe o perioadă de jumătate de an discuţiile pe tema reorganizării administrativ-te­ritoriale, Voinescu a spus: "Nu, pentru că noi credem că problema este extrem de serioasă şi credem că Ro­mânia, acum, în acest moment, când a ieşit din recesiune şi se în­dreap­tă încet-încet spre ieşirea din criză, credem că România are nevoie de o reorganizare teritorială în interesul dezvoltării ei". Şi ministrul Elena Udrea este convinsă că în coaliţie se va găsi "o soluţie corectă" în legătură cu tema reorganizării administrativ-te­ritoriale a ţării. Mai mult, ea nu crede că proiectul de reorganizare a ţării poate fi promovat exclusiv prin asumarea răspunderii guvernului, arătând că actul normativ poate fi adoptat printr-o procedură parlamentară normală.

Se fac calcule pe reorganizarea ţării
Subiectul reorganizării nu a fost lămurit nici el în şedinţa coaliţiei, deşi au existat voci din Uniune care au cerut discuţii cu cifre pe masă privind influenţele bugetare şi asupra deficitului ale acestui proiect. Ulterior, liderul UDMR Kelemen Hunor a precizat că în cadrul Uniunii au început să se facă astfel de calcule, iar acestea ar arăta că, în final, costurile "ar fi uriaşe", iar România nu s-ar putea încadra în deficitul bugetar stabilit. "Colegii noştri au început să facă nişte calcule şi costurile sunt uriaşe. Aceasta ar însemna că anul viitor nu ne-am putea încadra în deficitul bugetar preconizat. Vor fi costuri suplimentare, dar deocamdată nu am fina­lizat aceste calcule, dar nu se poate face o reformă administrativă de la o zi la alta", a spus Kelemen. Liderul UDMR a susţinut că nu se poate face o astfel de reformă de la o zi la alta, fără să se ştie cât va costa. Exact despre astfel de calcule se va ocupa şi o comisie parlamentară, a cărei înfiinţare a fost aprobată de condu­cerea Senatului la solicitarea lui Mircea Geoană.

USL organizează referendumuri în judeţele în care are majoritatea
În timp ce liderii Coaliţiei nu găsesc un limbaj comun pe tema regiona­lizării, Opoziţia demarează referendumuri locale. Victor Ponta a anunţat ieri că referendumurile locale pe tema reorganizării terito­riale pe care USL le va declanşa în judeţele în care are majoritate costă jumătate din costurile de până acum ale referendumurilor convocate de Traian Băsescu şi care nu s-au finalizat "cu nimic". "Costurile referendumurilor vor fi diferite, în funcţie de numărul de secţii de vot din fiecare judeţ. Am discutat cu preşedinţii de Consilii Judeţene, care mi-au spus că costul va fi la jumătate faţă de costurile de până acum, de la referendumurile convocate de Traian Băsescu şi care nu s-au finalizat cu nimic, de fiecare dată fiind organizate de la nivel central, cu toate aranjamentele şi firmele pe care Guvernul le selectează", a spus Ponta. El a mai precizat că, de principiu, termenul pentru organizarea referendumurilor locale ar fi 17 sau 24 iulie, dar că fiecare Consiliu Judeţean îşi stabileşte data. "Referendumurile locale se fac în baza legii referendumului, pe care premierul nu vrea s-o respecte. (...) Referendumul ar urma să aibă o singură întrebare, la care se răspunde cu «da» sau «nu»: «Sunteţi de acord cu propunerea preşedintelui Traian Băsescu de desfiinţare a judeţelor actuale?». Înţeleg că au fost ameninţaţi şi preşedinţii şi consilierii noştri judeţeni la modul voalat că prefecţii dlui Boc nu-i vor lăsa", a mai spus social-democratul. Întrebat în câte judeţe USL are majoritate, Ponta a precizat că în 21 judeţe Uniunea are preşedintele de Consiliu Judeţean, şi în alte câteva deţine majoritatea consilierilor, deşi preşedinţii CJ provin din PDL şi aceştia "refuză să convoace vreo şedinţă, ca să nu se discute despre referendum". La rândul său, Crin Antonescu a precizat care va fi mesajul USL la negocierile de azi, de la Cotroceni: "Nu se desfiinţează judeţele. Nu este acceptabilă nici o formă cu opt judeţe foarte mari. Nu este accep­ta­bilă nici o formă cu 16 judeţe mari. Lucrurile trebuie să rămână, din punct de vedere administrativ, aşa cum sunt (...)".