Căutare

UDMR a câştigat prin proiectul de lege elaborat de ministrul pedelist al EducaĹŁiei, Daniel Funeriu, tot ceea ce nu a reuşit să câştige începând cu anul 1990 şi până acum. Învăţământ în limba minorităţilor de la grădiniţă până la facultate, transport, cazare şi masă gratuite pentru elevii minoritari care nu pot studia în localităţile în care locuiesc, finanĹŁare suplimentară pentru şcolile minorităţilor şi, mai ales, dreptul de a studia Istoria şi Geografia în limba maternă - toate aceste prevederi, inacceptabile pentru miniştrii EducaĹŁiei de până acum, au fost înghiĹŁite pe nemestecate de ministrul Funeriu. 

Nici un preşedinte al României, premier sau ministru al EducaĹŁiei nu a acceptat până acum să transforme în literă de lege solicitările integrale ale UDMR. Cererile maximale ale Uniunii sunt însă pe cale să fie consfinĹŁite în noua lege a EducaĹŁiei, a cărei dezbatere a început cu chiu, cu vai în Comisia pentru Învăţământ a Camerei DeputaĹŁilor. 

Potrivit proiectului, minorităţile au dreptul la învăţământ în limba maternă "la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar". Articolul 9 arată că "în funcĹŁie de necesităţile locale, se pot organiza, la cerere şi în condiĹŁiile legii, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naĹŁionale. În cadrul unităţilor sau secĹŁiilor cu predare în limbile minorităţilor naĹŁionale, singulare în localitate, se pot organiza clase liceale şi profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri, în condiĹŁiile legii".

Elevii provenind din cadrul minorităţilor au parte de un privilegiu de care nu se bucură elevii români. Dacă nu pot studia în limba maternă în localitatea în care locuiesc, atunci statul le decontează transportul, precum şi cazarea şi masa în cadrul internatului şcolii în care vor să înveĹŁe. Legea prevede că "elevii aparĹŁinând minorităţilor naĹŁionale care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăţa în limba maternă, sunt sprijiniĹŁi prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba minorităţii respective sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul unităţii de învăţământ cu predare în limba minorităţii respective unde au fost şcolarizaĹŁi".

Facilitatea este cel puĹŁin ciudată, având în vedere că mulĹŁi şcolari români care locuiesc în localităţi mici, fără şcoală, merg kilometri întregi pe jos pentru a ajunge să înveĹŁe. Pentru elevii români nu este prevăzută în lege nici un fel de subvenĹŁie pentru transport, cazare şi masă dacă aleg sau sunt nevoiĹŁi să înveĹŁe în altă localitate.

O altă discriminare pozitivă se referă la regimul înfiinţării unităţilor şcolare. O grădiniţă din sistemul naĹŁional de învăţământ se înfiinĹŁează doar dacă poate înscrie minimum 150 de preşcolari, iar o şcoală are nevoie de minimum 300 de elevi, lucru care a dus până acum la închiderea multor şcoli de la sate, iar elevii români sunt nevoiĹŁi să bată kilometri întregi zilnic pentru a merge la şcoli din localităţile apropiate. În schimb, proiectul lui Funeriu prevede că se pot înfiinĹŁa şcoli cu predare în limba minorităţilor, "indiferent de efectivul de elevi".

"Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale, cu mai multe instituĹŁii de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naĹŁionale, funcĹŁionează cel puĹŁin o unitate şcolară cu personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi. În cadrul unităţilor de nivel gimnazial sau liceal, cu predare în limbile minorităţilor naĹŁionale, singulare în municipiu sau oraş, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi", arată un articol al legii.

Şcolile cu predare în limba maternă a minorităţilor vor avea parte şi de finanĹŁare suplimentară, motivul fiind, paradoxal, tocmai faptul că au un număr mic de elevi şi sunt izolate "lingvistic şi geografic". Prevederea este aplicabilă şi şcolilor cu predare în limba română, dar nu acestea au prevalat la elaborarea legii, articolul făcând referire în primul rând la cele cu predare în limba minoritarilor.

"În finanĹŁarea de bază a unităţii de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naĹŁionale, costul standard per elev şi preşcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecĹŁie, luând în considerare limba de predare. În cazul acestor unităţi se are în vedere izolarea lingvistică, geografică şi numărul redus de elevi şi preşcolari. Acest coeficient de limbă se aplică şi în cazul unităţilor şcolare în limba română, aflate în condiĹŁii similare", se arată în textul legii.

Fostul ministru al EducaĹŁiei, Ecaterina Andronescu (PSD), spune că minorităţile "au câştigat toate drepturile pe care şi le-au dorit, în condiĹŁiile în care oricum România era dată ca exemplu în materie de drepturi ale minorităţilor pentru toate celelalte state din Europa". Andronescu a mai spus că va încerca să determine adoptarea unor prevederi prin care să li se acorde şi elevilor români drepturi similare cu cele ale minoritarilor.

Limba română e străină, calificativele sunt proprii
Cea mai controversată prevedere este cea care reglementează predarea disciplinelor şcolare. Legea prevede expres că "în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naĹŁionale, Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi". Singura obligaĹŁie a profesorilor este să folosească numele personajelor istorice şi toponimele din limba română. De asemenea, Limba română li se va preda minoritarilor după manuale speciale, precum o limbă străină. În primele clase de şcoală, până şi calificativele elevilor vor fi date în limba minorităţilor, contrazicând însă chiar un alt text din aceeaşi lege, care prevede că documentele şcolare se întocmesc numai în limba română. 

Aceste prevederi au fost sursa multor scandaluri politice din ultimii 20 de ani. Premierul Tăriceanu, spun surse politice, a blocat, în 2007, lansarea în discuĹŁie publică a pachetului de legi ale EducaĹŁiei, elaborat de fostul ministru Cristian AdomniĹŁei, chiar cu o seară înainte de organizarea evenimentului, în urma unei dispute cu preşedintele UDMR, Marko Bela. Liderul Uniunii îi ceruse lui Tăriceanu ca în lege să fie prevăzută predarea Istoriei şi a Geografiei României în limbile minorităţilor naĹŁionale, iar premierul de atunci a preferat să blocheze pachetul legislativ liberal, care nici nu a mai avut de atunci susĹŁinere politică.

Fostul ministru Cristian AdomniĹŁei a declarat pentru Jurnalul NaĹŁional că legea lui Funeriu conĹŁine discriminări pozitive la adresa elevilor din cadrul minorităţilor naĹŁionale şi că aceasta este "o cedare evidenţă a PDL în faĹŁa UDMR". "Nici o minoritate din Europa nu beneficiază de aşa ceva. Singurele exemple pe care le foloseşte UDMR sunt Spania, care are un regim separat pentru Catalonia, dar Spania e stat federal, şi Suedia, pentru minoritatea finlandeză.

În rest, nici un stat nu face asemenea excepĹŁii pentru minorităţi, cu atât mai puĹŁin Ungaria, în raport cu elevii din minoritatea română. Aş vrea să văd şi eu PDL că este la fel de înfocat apărător al drepturilor românilor din Ungaria, dar PSD a vândut interesul naĹŁional pe interesul politic", a declarat AdomniĹŁei.