Căutare Numele cotidianului: Jurnalul Naţional Fiecare etnie este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale, iar acest consiliu este organ consultativ al Guvernului După Revoluţie, în fiecare Parlament, minorităţile naţionale şi-au avut asigurată reprezentarea în forul legislativ cu un număr minim de voturi obţinute în alegeri. Dacă la început a fost un gest de deschidere faţă de minorităţi şi drepturile lor, cu timpul, reprezentarea acestora în Parlament a devenit un fel de as în mânecă pentru orice guvern care avea nevoie de voturi pentru a trece o lege importantă sau a supravieţui unei moţiuni de cenzură, înclinând serios balanţa cu cele 18 voturi care le aparţin în favoarea puterii. Nu a făcut excepţie nici Guvernul Boc, iar un sondaj-fulger printre deputaţii minorităţilor naţionale arată că aceştia sunt atât de dedicaţi Executivului, încât de multe ori nu ştiu nici ce votează, nici dacă au fost la vot. Fiecare din cele 19 minorităţi naţionale au dreptul la un mandat de deputat. Excepţie face UDMR, care concurează în alegeri împreună cu celelalte formaţiuni politice. Astfel, la Camera Deputaţilor există grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, format din 18 membri, majoritatea aflaţi la al doilea mandat. Dreptul de a candida la un fotoliu de deputat le este dat minorităţilor de Constituţie care prevede la articolul 62, alineatul 2 că "organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie". De asemenea, în Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului se precizează că "organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale definite potrivit art. 2 pct. 29 (minoritate naţională – acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale), legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, la un mandat de deputat dacă au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel puţin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat". Consiliul Minorităţilor Naţionale (CMN) a fost înfiinţat prin hotărârea Guvernului 589/2001, este un organ consultativ al Guvernului, fără personalitate juridică, ce se află în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi are drept scop asigurarea relaţiilor cu organizaţiile legal constituite ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. CMN este format din câte trei reprezentanţi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, reprezentate în Parlament. Grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor este condus şi în această legislatură de Pambuccian Varujan (Uniunea Armenilor din România), ales pentru a patra oară deputat. Ceilalţi 17 deputaţi sunt: Ovidiu Ganţ (Forumul Democrat al Germanilor din România), ales pentru a doua oară, Longher Ghervazen (Uniunea Polonezilor din România) – deputat din 2000, Mircea Grosaru (Asociaţia Italienilor din România) – 2004, Adrian Miroslav Merka (Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România) – 2004, Dragoş Gabriel Zisopol – (Uniunea Elenă din România) – 2004, Amet Aledin – (Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România), Buciuta Ştefan (Uniunea Ucrainenilor din România) – 2004, Liana Dumitrescu (Asociaţia Macedonenilor din România) – 2004, Gheorghe Firczak (Uniunea Culturală a Rutenilor din România) – 2000, Ibram Iusein (Uniunea Democrată Turcă din România) – 2004, Miron Ignat (Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România) – 2000, Oana Manolescu (Asociaţia Liga Albanezilor din România) – 1996, Mircovici Niculae (Uniunea Bulgară din Banat) – 2004, Păun Nicolae – (Partida Romilor Pro-Europa) – 2000, Duşan Popov – (Uniunea Sârbilor din România) – 2008, Radan Mihai – (Uniunea Croaţilor din România) – 2000, Aurel Vainer – (Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România) – 2004. Deputaţii minorităţilor au fost partenerii tuturor guvernelor de după 1990, ei votând cot la cot cu aleşii puterii. De altfel, prin aceasta s-au remarcat în primul rând, pentru că unii dintre ei nu s-au înghesuit să urce la tribună pentru a lua cuvântul în plen, nu au avut prea multe întrebări sau interpelări de adresat Guvernului şi, de cele mai multe ori, au semnat propuneri legislative alături de alţi deputaţi sau senatori. De exemplu, Radan Mihai a luat cuvântul în plen de două ori, la fel şi Oana Manolescu, Liana Dumitrescu a vorbit de la tribună doar de trei ori, iar Duşan Popov – de patru ori. Potrivit cutumei instituite în Camera Deputaţilor, minorităţile susţin ordonanţele Guvernului, legile iniţiate de parlamentarii care nu formează opoziţia şi ridică mâna la vot după semnul liderului lor de grup, instruit la rândul său de liderii puterii. Invocând existenţa unui protocol de susţinere a guvernului, nici una din cele cinci moţiuni de cenzură depuse la Parlament în această legislatură nu a fost susţinută de reprezentanţii grupului minorităţilor naţionale. Încă de la prima moţiune de cenzură depusă de opoziţie, "Marea Păcăleală PDL-PSD", minorităţile au anunţat că, din principiu, nu votează astfel de documente. "Mai avem şi un cuvânt pe care l-am dat şi pe care îl ţinem, vă vom sprijini până la capăt şi nu votăm moţiuni de cenzură cu atât mai mult într-o perioadă de depresie economică... Dar asta nu mă opreşte, domnule prim-ministru, să spun – şi să spun lucrul acesta nu de pe băncile opoziţiei, ci ca un aliat – că drumul pe care mergem este greşit şi că drumul greşit pe care mergem îl facem nici măcar apăsând pe frână, ci pe accelerator", declara Pambuccian. Ultima moţiune de cenzură iniţiată de opoziţie, "Moţiunea României majoritare, moţiune populară", a picat la vot la 27 octombrie, întrunind numai 219 voturi din cele 236 necesare. Guvernul condus de premierul Emil Boc a scăpat şi de această dată inclusiv cu ajutorul reprezentanţilor grupului minorităţilor. Dacă aleşii puterii au fost prezenţi în sală, dar nu au votat (pentru ca nu cumva să trădeze vreunul), cu excepţia liderului de grup Varujan Pambuccian, care nu a participat la vot, ceilalţi deputaţi au absentat. Deşi a avut reproşuri la adresa Guvernului condus de Boc, cum ar fi "incoerenţa, incapacitatea de a controla detaliile şi de a comunica", Pambuccian a mai "iertat" o dată puterea, avertizând, chipurile, că ar fi pentru ultima oară. Din cele 12 moţiuni simple depuse şi, totodată, respinse la Camera Deputaţilor, nici una nu a fost susţinută de grupul minorităţilor naţionale, aceştia fie votând categoric împotriva lor, fie abţinându-se de la vot. Nu mai departe de luna trecută, deputaţii au adoptat două propuneri legislative ce au deschis cutia Pandorei. Dacă PDL şi UDMR au votat "din greşeală" propunerea de modificare a Codului Fiscal privind reducerea TVA la alimentele de bază şi cea privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei, au greşit şi deputaţii aparţinând grupului minorităţilor naţionale, votând şi ei "DA" alături de PDL şi UDMR. Jurnalul Naţional a făcut un sondaj printre deputaţii minorităţilor naţionale pentru a vedea în ce măsură votul pe care-l dau asupra unei legi sau moţiuni de cenzură, fie pro, fie contra, este unul potrivit propriei conştiinţe, mandatului încredinţat de alegători sau este unul dictat de putere. Aşa că le-am adresat întrebări pe două teme. "Care era titlul ultimei moţiuni de cenzură respinsă de Parlament la 27 octombrie. Câte motive înşira opoziţia în textul moţiunii pentru care trebuia să fie dat jos Guvernul Boc? Vă amintiţi unul dintre ele?" Nici unul din cei zece deputaţi ai minorităţilor contactaţi telefonic nu şi-a amintit titlul moţiunii. De asemenea, i-am întrebat, în mod intenţionat greşit, "de ce au votat la 19 octombrie propunerea deputatului PDL Mircia Giurgiu care prevedea neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?" (corect fiind 2.000 de lei), nici unul nesesizând greşeala. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |