El mai spune că este vorba despre o exacerbare a naţionalismului care va creşte sprijinul PDL în Transilvania.
Statutul minorităţilor naţionale ar trebui să intre în această săptămână în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, după cum solicită UDMR. Dorinţa preşedintelui Uniunii, Kelemen Hunor, este să se prezinte, pe 25 iunie, la Consiliul Reprezentanţilor Unionali, cu legea votată în Parlament. Dar nu numai atât, ci şI cu ea votată în forma dorită de UDMR.
Articolul 14 al proiectului a fost însă votat joi în Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor într-o formă care pune coaliţia pe un butoi de pulbere. Mai exact, în proiectul UDMR, articolul 14 interzice statului să schimbe limitele unităţilor administrativ-teritoriale şI ale circumscripţiilor electorale dacă acest lucru modifică ponderea unei minorităţi în cadrul populaţiei totale. Adică, dacă populaţia maghiară este majoritară în judeţele Harghita şI Covasna, statul n-ar putea să înglobeze teritoriile respective în judeţe mai mari, cu populaţie românească, astfel încât maghiarii să devină minoritari şI, mai mult, să fie subreprezentaţi în Parlament.
Pe de altă parte însă, PDL susţine că acest articol este neconstituţional pentru că suprimă dreptul statului de a se organiza, iar în Comisia pentru drepturile omului articolul a fost modificat. Asfel, statul va putea decupa judeţele şI circumscripţiile electorale chiar şI cu schimbarea ponderii minorităţilor naţionale, fară a le afecta însă drepturile prevăzute de legislaţie.
Opoziţia face referendum pe ”reforma hărţii”, în 21 de judeţe
Politologul Cristian Pârvulescu spune însă că modificarea ponderii unei minorităţi naţionale într-o unitate administrativ-teritoriale poate afecta dreptul ei la reprezentare în Parlament, lucru care contravine Cartei drepturilor omului. "Varianta PDL este neconstituţională pentu că articolul 20 din Constituţie arată că acordurile internaţionale sunt superioare Constituţiei în privinţa drepturilor omului, iar România a ratificat tratate tratate internaţionale care recunosc dreptul minorităţilor la reprezentare şI la a fi consultate în privinţa modificării limitelor teritoriale”, a explicat Pârvulescu pentru Jurnalul Naţional.
În acest context, UDMR cere păstrarea articolului 14 în forma iniţială, chestiunea urmând să fie clarificată în şedinţa de azi a Coaliţiei. "Au fost unele modificări cu care nu am fost de acord şi am cerut colegilor din PDL să oprim discuţiile până la clarificarea chestiunilor care ar fi trebuit să rămână în varianta oficială, cea votată în cele trei comisii în 2007-2008. Am vorbit cu premierul Boc să suspendăm discuţiile până la clarificarea acestor aspecte", a precizat Kelemen, adăugând că speră ca dezbaterea să se deblocheze, iar proiectul să se voteze până la sfârşitul lunii.
Pe de altă parte însă, liderul deputaţilor PDL din Camera Deputaţilor, Mircea Toader a declarat că va susţine în Coaliţie păstrarea ultimei forme votate a articolului 14. "Noi am constat că e neconstituţional să-i interzici statului să se organizeze. Statul are acest drept, trebuie doar să nu atingă drepturile dobândite de o minoritate prin legislaţie”, a explicat Toader.
Cristian Pârvulescu spune însă că dacă formula PDL va ajunge să fie aplicată va crea probleme României în context internaţional şI va crea tensiuni etnice artificiale în interior. "Cred că este vorba doar de un joc politic al PDL. În primul rând este vorba despre exacerbarea naţionalismului pentru a câştiga voturi. Acest scandal va creşte sprijinul PDL în rândul românilor din Transilvania, în detrimentul USL, de la care se pot trage voturi.
Pe de alte parte, cred că se urmăreşte ieşirea acestui guvern din scenă, pe fondul unui scandal naţionalist care îi va curăţa imaginea, şI înlocuirea lui cu unul tehnocrat. Cel mai grav aspect al acestui joc politic este însă faptul că este vizată reprezentarea maghiarilor în Parlament. Prezenţa UDMR în Parlament a asigurat pacea etnică în ultimele decenii. Limitarea reprezentării maghiarilor în Parlament îi va aduce într-o situaţie de combativitate excesivă. Vom asista la o campanie electorală în care nu se vor discuta problemele economice, ci problemele etnice, într-un mod foarte radical. Să remarcăm cine a anunţat brusc această reorganizare administrativă acum - preşedintele Traian Băsescu - şI nu pot să nu mă întreb de ce se porneşte acest conflict etnic acum”, a declarat Cristian Pârvulescu pentru Jurnalul Naţional.
Lăzăroiu: "UDMR nu va mai exista ca atare. Va fi absorbit de partidele româneşti”
Fostul consilier prezidenţial, promovat ca ministru al Muncii, Sebastian Lăzăroiu, a prevăzut destinul UDMR, declarând în urmă cu aproximativ două luni, că Uniunea nu va mai exista. "Probabil ca în timp, nu ştiu când se va întampla asta, UDMR nu va mai exista ca atare. Trendul general este de diminuare a importanţei factorului etnic şi atunci, mai degraba, eu cred într-un scenariu în care curentele astea ideologice din UDMR vor fi absorbite de partidele româneşti, pentru că acesta este trendul pe termen lung. Oricum, problema este că se diminueaza foarte mult şi participarea la vot a maghiarilor. Subiectul etnic nu mai este presant nici măcar pentru etnia maghiară. Probabil că în 10-15 ani asta se va întampla: curentele din UDMR vor fi absorbite de partidele româneşti", declara Lăzăroiu.
Kelemen Hunor: "Nu exclud ca oamenii să iasă pe stradă”
Liderul UDMR Kelemen Hunor nu exclude posibilitatea ca locuitorii din Harghita şi Covasna să iasă în stradă şi să protesteze paşnic faţă de reorganizarea administrativ-teritorială, apreciind că protestul este un mijloc democratic prin care oamenii pot să îşi spună părerea despre un lucru sau altul. "Intenţia noastră este să blocăm acest demers, această reformă administrativă şi să folosim mijloace parlamentare, democratice, dialogul, prin Guvern, prin Parlament şi să nu se întâmple ce este preconizat. Eu ca lider politic trebuie să ştiu ce gândesc şi ce spun oamenii, iar eu nu exclud să iasă oamenii pe stradă. Asta înseamnă un mijloc democratic care se foloseşte peste tot în lume: dacă cineva vrea să protesteze, poate să iasă în stradă, poate să spună ce gândeşte, ce doreşte", a spus Kelemen, citat de Mediafax. "Intenţia noastră este ca un astfel de subiect privind reorganizarea să fie repede stins şi dacă nu există consens în coaliţie să lăsăm totul şi să revenim mai târziu, peste un an, peste o jumătate de an", a afirmat Kelemen.
