Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Jurnalul Naţional Extinderea spaţiului Schengen ar putea fi un obstacol în calea politicii de integrare a imigranţilor derulată de autorităţile de la Berlin România şi Bulgaria în spaţiul Schengen nu reprezintă doar o etapă (firească în parcursul unui stat membru al Uniunii Europene) bazată pe criterii tehnice clare şi, într-o mare măsură, pe voinţa politică a statelor deja incluse în zona europeană fără paşapoarte şi controale. Dincolo de discuţiile privind îndeplinirea cerinţelor tehnice şi chiar de cele privind nivelul corupţiei şi stadiul luptei împotriva criminalităţii organizate, intrarea celor două state în zona Schengen poate însemna o nouă poartă de acces deschisă migraţiei nedorite. Iar într-o ţară unde un cetăţean din patru are "background imigraţional", unde aproape 35% din persoanele sub 65 de ani sunt, la origine, imigrante şi unde integrarea migranţilor este cel mai fierbinte subiect de pe agenda dezbaterii interne, posibilitatea unui nou val de străini este privită cu îngrijorare crescândă. Aceasta este situaţia în Germania şi acesta ar putea fi unul dintre argumentele pentru care "motorul Europei" insistă, alături de Franţa, ca Uniunea Europeană să le acorde României şi Bulgariei ceva timp în plus, pentru a se pregăti mai temeinic în vederea aderării la zona Schengen. O pregătire care nu implică atât partea tehnică. La acest capitol, ambele state, în special România, afirmă că au primit numai referinţe pozitive din partea inspectorilor europeni. Şi Bucureştiul, şi Sofia au mai spus, pe drept, că toate criteriile de aderare la spaţiul Schengen şi condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite nu au vreo legătură directă cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare cu ajutorul căruia UE a încercat să se asigure că România şi Bulgaria fac progresele necesare în combaterea corupţiei şi a crimei organizate.
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |