Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Gândul Autorităţile spaniole nu vor să mai primească imigranţi români fără permis de muncă, chiar şi cu riscul de a încălca directivele UE. Acest lucru înseamnă că românii nu vor mai putea să plece în Spania şi să-şi caute de lucru odată ajunşi la faţa locului; vor putea munci acolo doar dacă sunt chemaţi special, în baza unui contract, de către un angajator.
Măsura nu este una izvorâtă din xenofobie. Spre deosebire de Italia, unde imigranţii sunt lăsaţi de capul lor şi ajung deseori să fie priviţi drept o pacoste, în Spania autorităţile s-au ocupat activ de români şi alte populaţii venite în scop de muncă, le-au creat condiţii şi le-au perceput taxe.
Acum, însă, criza a lovit puternic şi Spania şi în locul locurilor de muncă pe care spaniolii le lăsau bucuroşi în seama românilor, ibericii se confruntă cu o rată alarmantă a şomajului (20,3% la începutul acestui an). Astfel că, dacă se iveşte oportunitatea unei angajări, preferaţi vor fi spaniolii şi abia apoi imigranţii români.
Chiar şi aşa, pentru un român aflat în Spania, criza de acolo este mai bună ca criza de aici. Este una dintre concluziile trase de sociologii care au stat printre imigranţi. O alta este că românii se numără printre cei mai adaptabili imigranţi din Europa.
Cei care nu găsesc de lucru în Spania, sau cărora nu li se mai oferă oportunitatea de a munci acolo, pot oricând să-şi facă bagajele şi să plece mai la nord. Sudul Franţei nu numai că a devenit atractiv pentru imigranţii români din Spania, dar şi pentru spaniolii înşişi.
Între timp, ţările şi mai nordice au devenit o destinaţie pentru românii înalt specializaţi în domenii precum medicină, IT sau învăţământ. Iar când înalt specializaţii pleacă, o fac definitiv.
Aşa numiţii "căpşunari" încă mai speră să revină cândva în România, dar momentan România nu are ce să le ofere. Nu le rămâne decât să-şi facă valizele şi să migreze înainte. Fără să se mai uite înapoi. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |