Indiferent de sistemul de educaĹŁie în cadrul cÄruia urmeazÄ sÄ fie integrat un copil, prima zi de ĹcoalÄ aduce emoĹŁii, atât pentru copii, cât Ĺi pentru pÄrinĹŁi. În ceea ce priveĹte rÄspunsurile Ĺi lÄmuririle de care pÄrinĹŁii români din strÄinÄtate au nevoie, acestea sunt numeroase, întrucât diferenĹŁe între sistemul de învÄtÄmânt român Ĺi cel german sunt pânÄ la cele mai mici detalii.  Ionela van Rees-Zota AĹii români În Germania, prima zi de ĹcoalÄ începe cu o câteva zile mai târziu decât în România, în prima zi de marĹŁi dupÄ data de 15 septembrie. Pas cu pas, pÄrinĹŁii trebuie sÄ afle tot felul de informaĹŁii, începând de la cea mai apropiatÄ ĹcoalÄ de zona în care locuiesc, pânÄ la regulile Ĺcolii respective. DacÄ vrei sÄ-ĹŁi înscrii copilul într-o instituĹŁie de învÄĹŁÄmânt din Germania, sunt câteva lucruri esenĹŁiale de luat în considerare. De obicei înscrierile au loc la începutul verii. Cei care, din diferite motive, nu reuĹesc sÄ treacÄ de aceastÄ etapÄ pot face acest lucru Ĺi la începutul lunii septembrie, însÄ cu mai multÄ dificultate. DupÄ câteva întrebÄri Ĺi un mic interviu pe care copilul îl are în limba germanÄ cu un cadru didactic al Ĺcolii, se decide dacÄ este apt de nivelul clasei pentru care pÄrintele opteazÄ sau va merge într-o clasÄ anterioarÄ vârstei lui. De obicei, numÄrul copiilor dintr-o clasÄ este între 15-25 de copii. OdatÄ acceptat, urmÄtorii paĹi sunt simpli. În prima zi de ĹcoalÄ, pÄrinĹŁii din Germania îmbracÄ copii cât mai elegant, întrucât majoritatea Ĺcolilor nu au uniformÄ. AjunĹi faĹŁÄ în faĹŁÄ cu învÄĹŁÄtorul, pÄrintele primeĹte o listÄ cu rechizitele Ĺcolare ce trebuie cumpÄrate. La Ĺcoala generalÄ, programul este de patru ore, iar ordinea interioarÄ este foarte strictÄ. În ceea ce priveĹte douÄ reguli esenĹŁiale legate de protecĹŁia copiilor, acestea interzic accesul pÄrinĹŁilor în ĹcoalÄ, pentru a preveni intrarea vreunui infractor, iar dupÄ ora opt dimineaĹŁa, dacÄ un elev lipseĹte neanunĹŁat, se anunĹŁÄ poliĹŁia. Referitor la vârsta la care copii intrÄ la Ĺcoala, directorul Ĺcolii Amberger, din Nurnberg, este de pÄrere cÄ “legile sunt atât de rÄu gândite, încât acum copii trebuie sÄ vinÄ la ĹcoalÄ de la vârsta de nici Ĺase ani. Nu mai Ĺtim ce sÄ facem cu cei mici, din clasa I. De la an, la an sunt tot mai mici. Facem comenzi de bÄnci micuĹŁe, cÄ nici nu ajung sÄ scrie. Nici nu scapÄ bine de scutece, cÄ li se atârnÄ în spate ghizdane ce au kilograme întregi”. Cel mai dificil pare sÄ fie pentru pÄrinĹŁii care trebuie sÄ înscrie copii la grÄdiniĹŁÄ. „E foarte greu cu înscrierea la grÄdiniĹŁÄ. Acum trebuie sÄ-l înscrii pe listÄ încÄ din momentul în care l-ai înregistrat la maternitate. Altfel nu prinde loc, cel puĹŁin la oraĹ, pentru cÄ la sate, locurile rÄmân de multe ori necompletate”, afirmÄ o mÄmicÄ. Pentru pÄrinĹŁii aflaĹŁi în dificultate o soluĹŁie se poate gÄsi la Biroul de ProtecĹŁia Copilului. Prin intermediul acestei instituĹŁii sunt Ĺanse ca cel mic sÄ fie distribuit la o grÄdiniĹŁÄ din apropierea casei. Spre deosebire de tradiĹŁiile româneĹti, care cer buchete de flori în prima zi de ĹcoalÄ, în Germania acestea nu fac parte din cutumele Ĺcolare. O româncÄ, mÄmica unui bÄiat din clasa II-a care tocmai a fost înscris la o ĹcoalÄ germanÄ, povesteĹte despre experienĹŁa primei zile de ĹcoalÄ. “Prima zi de ĹcoalÄ mi-am imaginat-o aĹa cum este la noi, cu munĹŁi de buchete de flori, prÄjituri, pupÄturi ( false sau reale) Ĺi un cadru festiv. Am întrebat în stânga, în dreapta Ĺi nimeni nu Ĺtia dacÄ trebuie dus un buchet de flori sau nu. Nu Ĺtiam ce sÄ fac. Nu am vrut nici sÄ par needucatÄ mergând cu mâna goalÄ în faĹŁa învÄĹŁÄtoarei, dar nici sÄ par o tipÄ din România pusÄ din prima zi pe 'ĹpagÄ'. Ĺi aĹa ni s-a dus vestea de 'ĹpÄgari' Ĺi nu mai vroiam sÄ fac vreo gafÄ în acest sens. Am aĹteptat dimineaĹŁa zilei de marĹŁi Ĺi am 'urmÄrit' pÄrinĹŁii ce-Ĺi duceau prichindeii la ĹcoalÄ. LiniĹte, pace Ĺi nici urmÄ de flori. Cu gândul cÄ acum în România afacerea de flori creĹte în procente, vÄzându-se la piaĹŁa bursierÄ din Olanda-Aalsmeer, unde camioane întregi pleacÄ spre ĹŁara noastrÄ, mÄ gândeam cum într-o ĹŁarÄ atât de 'atentÄ' cu toatÄ lumea, un gest de a duce un buchet de flori la începutul anului Ĺcolar este pe cale de dispariĹŁie. Nu m-am putut abĹŁine Ĺi am fÄcut câteva cercetÄri. M-am adresat unor oameni în vârstÄ Ĺi mi-au povestit cÄ acest obicei de a dÄrui flori a dispÄrut de ceva vreme. Profesorii Ĺi învÄĹŁÄtorii se mulĹŁumesc cu o strângere de mânÄ din partea copiilor, iar cel mai plÄcut moment este atunci când pot dÄrui dulciuri copiilor, în semn de 'bun venit'. Întrebându-mi fiul cum i se pare Ĺcoala în Germania, mi-a rÄspuns: 'E foarte bine, frumoasÄ, dar mult mai curatÄ ca la noi'. Deci, iatÄ cÄ Ĺi un copil de nici opt ani conĹtientizeazÄ faptul cÄ în România curÄĹŁenia în Ĺcoli lasÄ de dorit”, a mai declarat mÄmica lui Willem Alexander van Rees, de opt ani, nÄscut în România Ĺi care are cetÄĹŁenie, românÄ-olandezÄ. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară.
Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize.
|