Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul NaĹŁional
Anul şi data apariţiei: 04.03.2009
Tematica: dezbaterea etnonimelor rom-tigan
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Diana Scarlat
Titlul articolului: Cuza i-a dezdrobit, Aman i-a picat
Acces online: https://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/tigan-in-loc-de-rom/cuza-i-a-dezrobit-aman-i-a-pictat-145541.html



Chiar dacă reprezentanĹŁii etniei îl contestă din cauza conotaĹŁiilor negative şi discriminatorii, termenul de ĹŁigan a fost folosit cu precădere de-a lungul timpului. Cuza i-a dezrobit pe ĹŁigani, Aman a pictat eliberarea lor, Ioan Budai-Deleanu a scris “Ţiganiada”, iar trupa Phoenix ridică şi acum sălile în picioare cântând “Mica Ţiganiadă”.

Jurnalul NaĹŁional continuă campania prin care şi-a propus revenirea la folosirea termenului de ĹŁigan în loc de rom. În urma numeroaselor semnale, ĹŁinem să precizăm că ziarul nostru nu duce o campanie antirom, ci este o companie proĹŁigani care vizează doar schimbarea unui cuvânt şi nicidecum să decredibilizeze şi să instige la discriminarea acestei etnii. De asemenea, precizăm că nu împărtăşim sub nici o formă ideea că ĹŁiganii au ales în mod deliberat denumirea de romi pentru că acest cuvânt se confundă cu român/România.

NU EXISTĂ UNANIMITATE
“Pentru grupurile de rromi care vorbesc rromani, apelaĹŁiunea de «rromi» ar fi una din perspectiva in-siderului. «Ĺ˘igan» s-a impus la noi ca un termen peiorativ, care însă poate să nu fie perceput ca atare de unele grupuri de romi. De exemplu, «ĹŁiganii de casă», care nu mai vorbesc limba etniei, nu şi-au revendicat niciodată denumirea de «romi». Nu cred că putem vorbi de o accepĹŁie unanimă a diferenĹŁei terminologice rrom versus ĹŁigan la nivelul etniei rrome. Mai mult, avem versuri şi picturi celebre – ale artiştilor români sau străini – care-i zugrăvesc pe «ĹŁigani» în cele mai frumoase culori, fără să-i numească «rromi», lucru care nu a deranjat pe nimeni până la apariĹŁia programelor europene – făcute cu foarte mulĹŁi bani – de reabilitare a imaginii etniei”, afirmă antropologul cultural Cătălina Tesăr.

COMENTARIILE CITITORILOR
Şi ieri cititorii au postat pe www.jurnalul.ro opiniile lor despre propunerea noastră privind revenirea la folosirea termenului de “ĹŁigan” în loc de “rrom”. Redăm câteva dintre ele: “Asta-i vorba românească din bătrâni. Nu ştiu de unde au scos-o pe asta că sunt romi, dar eu îi recunosc de ĹŁigani – unii buni şi alĹŁii ĹŁigani pur şi simplu. Ca să nu amintesc de «Ĺ˘iganiada» lui Budai-Deleanu – că doar nu era «Rommaniada»; “În toată lumea asta mare ĹŁiganii sunt numiĹŁi ĹŁigani, pentru că ei asta sunt şi nu-i o ruşine. Ruşinoase sunt numai actele antisociale făcute de unii dintre ei. Revenirea la normalitate, adică la numele de ĹŁigan, va avea efecte benefice şi pentru români, dar şi pentru ĹŁigani. Când se va spune un ĹŁigan a făcut... sau un român a făcut... se va şti clar ce etnie are făptaşul şi nu vor mai exista discuĹŁii şi acuzaĹŁii fără rost. Mădălin Voicu a spus cu ani în urmă că el este ĹŁigan şi că nu se simte deloc ofensat să-şi recunoască etnia. De ce alĹŁii fac atâta scandal?”; “Este absolut necesară şi urgentă luarea unei măsuri din partea guvernanĹŁilor prin care să se redea denumirea de ŢIGAN fără a mai fi pocită cu RROM. Niciodată în istorie ŢIGANII nu au fost RROMI. Nici ei nu se simt fericiĹŁi cu această poceală”; “De ce Mădălin Voicu insistă că el e ŢIGAN, NU ROM? Pentru că el a învăţat, a citit, e un om educat şi instruit, deci. În aceste condiĹŁii, etnia căreia îi aparĹŁine devine mai puĹŁin decât un detaliu pentru cei care au de-a face cu el. CâĹŁi români inculĹŁi, semianalfabeĹŁi nu sunt? Iar pe Ioniţă din Clejani l-am văzut cândva într-o vizită în FranĹŁa vorbind franĹŁuzeşte. Cred că nici pentru el nu contează denumirea etniei prea mult. Acest lucru contează pentru cei care se simt cu musca pe căciulă, ştiu ei de ce”.

Cum putem colabora

Toţi cei interesaţi să susţină iniţiativa Jurnalului Naţional pot completa lista de susţinători de mai jos. Tabelul poate fi fotocopiat, completat şi trimis pe adresa: Piaţa Presei libere nr. 1, corp D, etaj 8, Jurnalul Naţional Bucureşti, Sectorul 1, Redacţia Jurnalul Naţional.
Jurnalul NaĹŁional asigură confidenĹŁialitatea datelor personale cuprinse în listele de susĹŁinători în conformitate cu prevederile  Legii nr. 677/ 2001 pentru protecĹŁia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaĹŁie a acestor date.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize.