Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Jurnalul Naţional Pentru că nu le-a fost pe plac cuvântul „ţigan”, deputaţii din Comisia pentru drepturile omului au respins iniţiativa lui Silviu Prigoană privind folosirea termenului de „ţigan” în locul celui de „rom” în documentele oficiale din România. Potrivit iniţiativei legislative, în documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoanele de etnie romă/ţigănească denumirea utilizată va fi cea de ţigan/ţigancă. Deşi a recunoscut că denumirea de „rom” poate crea un anumit disconfort între populaţia majoritară, cea română, şi cea minoritară, romă, atunci când un cetăţean român se află în spaţiul UE, preşedintele comisiei, Nicolae Păun, a fost pus în dificultate de un gând: „Dacă pot îndrepta o nedreptate făcând o altă nedreptate?”. Potrivit acestuia, propunerea de înlocuire a denumirii de rom cu cea de ţigan nu a fost una prea fericită, pentru că de cele mai multe ori acest cuvânt este folosit în sens peiorativ. „Când nu sunt cuminţi copiilor li se spune că sunt daţi la ţigani, se mai spune că te îmbraci ca ţiganul, mănânci ca ţiganul, vorbeşti ca ţiganul, miroşi ca ţiganul”, a exemplificat Păun. Deşi a precizat de nenumărate ori că există această confuzie „neplăcută” între român şi rom, Păun nu s-a abţinut să nu ironizeze că această denumire ar putea afecta instituţii sau chiar oraşe. „Aşa şi poporul italian ar putea avea o problemă cu romii. Roma, deşi se cheamă aşa, nu este oraşul romilor... Mai poate fi vorba despre Tarom, Petrom...”, a spus Păun. El se gândise chiar, pentru a pune capăt acestui conflict, să se folosească termenul indirom, „pentru că ne tragem din India, iar rom – ca şi trib”. „Dacă am lua o altă denumire, să zicem extratereştri, că şi aşa se spune că parcă venim de pe altă lume, cetăţenii români aflaţi în spaţiul UE nu ar mai fi făcuţi ţigani?”, a întrebat retoric Păun. La rândul său, deputatul Sergiu Andon a susţinut că printr-o lege nu pot fi scoase sau introduse cuvinte în dicţionar. „Este un domeniu în care o lege nu are ce căuta. Mă refer la orice cuvânt”, a precizat Andon. Proiectul de lege a fost respins de Senat şi urmează să fie analizat de plenul Camerei Deputaţilor. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |