Căutare

Europarlamentarul Laszlo Tokes îşi face campanie pentru Bruxelles într-un mod mai puţin ortodox. Tokes a acuzat autorităţile române pe care ar vrea să le reprezinte încă patru ani în legislativul european că au în vedere implementarea unui program guvernamental secret de populare cu cetăţeni din Moldova a judeţelor Harghita şi Covasna. Eudeputatul, care va candida în acest an pe lista Solidarităţii maghiare, îşi manifestă iritarea şi faţă de ceea ce el numeşte încercarea unor politicieni români de a se folosi manifestările conduse de dorinţa de libertate a tinerilor moldoveni pentru a legitima revendicări teritoriale.
Adoptând linia UDMR, care s-a pronunţat împotriva redobândirii de către moldoveni a cetăţeniei române, Tokes susţine că deţine informaţii conform cărora ar exista un ?program al Guvernului Român de populare cu cetăţeni moldoveni a judeţelor Harghita şi Covasna".

Maghiarii din Transilvania, păgubaşi ai conflictului româno-moldovean

Episcopul reformat susţine că preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Sandor Tamas, ar fi fost contactat, prin intermediul Ministerului Aministraţiei şi Internelor, de un cetăţean din Republica Moldova cu solicitarea să ofere celor dornici să se repatrieze informaţii privind acest program.

"Se pare deci că există un program guvernamental secret care ar popula teritoriile locuite de maghiari, în primul rând Secuimea, cu moldoveni care deţin cetăţenia română", conchide Tokes, în-tr-un comunicat dat luni publicităţii.

Folosindu-se de presupusa cerere, Tokes afirmă că modificarea proporţiilor etnice prin implicarea statului contravine obligaţiilor internaţionale asumate de către ţara noastră, cazul reglementărilor Uniunii Europene şi ale Consiliului European.

Episcopul mai susţine că ar exista posibilitatea ca politica guvernamentală română, "cu revendicări teritoriale ascunse", să tensioneze şi mai mult relaţiile româno-moldovene, dar mai ales să creeze şi tensiuni interne în Transilvania, în Secuime.
"Şi maghiarii din Transilvania, care solicită pe cale paşnică autonomia, pot fi păgubaşi ai conflictului româno-moldovean. Iniţiem o masă rotundă, o serie de tratative, cu cooperarea organelor Uniunii, la care să participe nu numai guvernele centrale ale ţărilor regiunii, ci şi comunităţile regionale şi etnice care revendică cu mijloace paşnice autonomia", se mai arată în comunicatul eurodeputatului CNMT.
"Politica naţională română aplică dubla măsură"
Europarlamentarul compară consensul absolut între partidele parlamentare româneşti în privinţa extinderii dreptului la dublă cetăţenie română pentru moldovenii de peste Prut cu opoziţia faţă de dubla cetăţenie maghiară şi faţă de autonomie.
"De mai bine de zece ani, în paralel cu propaganda slovacă şi sârbă, se duce o adevărată ofensivă diplomatică împotriva Conferinţei Permanente Maghiare, a Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic, a legii privind maghiarii de peste graniţele Ungariei, a politicienilor maghiari care solicită pe căi paşnice dublă cetăţenie maghiară şi autonomia, pe de altă parte, în privinţa extinderii dreptului la dublă cetăţenie română există un consens absolut între partidele parlamentare româneşti", afirmă Tokeş.
Severin şi Boştinaru, acuzaţi că promovează la Bruxelles "revendicări teritoriale"
Tokes îi mai acuză pe europralamentarii PSD, Adrian Severin şi Victor Boştinaru că se folosesc de manifestaţiile de la Chişinău pentru a legitima "revendicări teritoriale" la Bruxelles. Potrviti afirmaţiilor sale, cei doi politicieni au distribuit în Parlamentul European, la sfârşitul lunii martie, o invitaţie la o "aşa-numită conferinţă istorică căreia i s-a ataşat o hartă anexând Moldova României".

"Folosirea în Parlamentul European a unei hărţi care ilustrează anexarea Moldovei la România cu siguranţă nu serveşte interesele normalizării relaţiilor româno-moldovene", apreciază preşedintele CNMT.
Guvernul a decis să simplifice procedurile de redobândire şi acordare a cetăţeniei române pentru foştii cetăţeni români şi descendenţi ai acestora până la gradul III, prin modificarea Legii cetăţeniei din 1991, dând astfel curs solicitării formulate în acest sens de către preşedintele Traian Băsescu.
Antena3.ro