Căutare

La Miercurea Ciuc este atmosfera de sărbătoare. În cursul zilei de marţi, zi premergătoare Sărbătoarei Naţionale a maghiarilor de pretutindeni au avut loc primele depuneri de jurământe de cetăţenie maghiară. Printre cei 12 de persoane care au jurat că vor fi buni cetăţeni maghiari, se află şi preşedintele Partidului Civic Maghiar, Szász Jenő, împreună cu familia sa. În acelaşi timp, stareţului mănăstirii Lăzarea, Ferencz Ervin, i-a fost conferit o înaltă dinstincţie din partea preşedintelui Ungariei, înmânat de preşedintele Parlamentului maghiar, dr. Kövér László, în semn de înaltă apreciere, pentru jertfa lui de o viaţă şi lupta împotriva comunismului.

Obţinerea cetăţeniei maghiare înseamnă pentru Szász Jenő a doua zi de naştere

În cadrul unui moment festiv, organizat marţi, la Consulatul General al Ungariei din Miercurea Ciuc 12 persoane au depus jurământul de cetăţenie maghiară. Printre proaspeţii cetăţeni maghiari se află şi preşedintele PCM, Szász Jenő, împreună cu familia dar şi preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, Szilágyi Árpád.

La ceremonie a fost prezent în calitate de invitat preşedintele Parlamentului maghiar, dr. Kövér László şi ambasadorul Ungariei din România, Füzes Oszkár. La depunerea jurământului presa nu a avut acces. După depunerea jurământului, preşedintele PCM a declarat, că această zi înseamnă pentru el a doua zi de naştere. „Este o zi minunată pentru mine, a doua zi de naştere pentru mine şi familiei mele şi sunt foarte mândru că am o familie frumosă şi bogată din punct de vedere sufletesc”, a declarat Szász. Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, Szilágyi Árpád, şi-a exprimat bucuria că a devenit cetăţean maghiar şi a subliniat că a aşteptat de foarte mult timp acest moment.

Pe documentele proaspăţilor cetăţeni maghiari apare localitate de naştere în limba maghiară

Cu ocazia depunerii jurământului de cetăţenie maghiară, noii cetăţeni îşi primesc documentele care atestă acordarea naturalizării simplificate, într-un dosar pe care este înfăţişat primul rege al Ungariei, Sf. Ştefan. Aceste acte conţin denumirea localităţii de naştere ale proaspeţilor cetăţeni maghiari în limba maghiară, în cazul în care localitatea respectivă a avut, în trecut, denumire oficială maghiară. La cererea solicitantului cetăţeniei duble, denumirea localităţii poate fi menţionată, în paranteză, şi în limba statului de care aparţine în prezent. În viitor, proaspăţii cetăţenii vor primi şi un card, care dovedeşte cetăţenia maghiară şi pe care va apărea numărul de identitate al persoanei. Acest document este identică cu cei pe care primesc cetăţenii care trăiesc în Ungaria. Cu ocazia Zilei Naţionale a Maghiarilor, în afară de Miercurea Ciuc vor avea depuneri de jurăminte de cetăţenie şi la Subotica, Serbia, iar în data de 16 martie şi în Berlin şi Londra.

Conform secretariatului de stat pentru Politica Naţională din Ungaria, până la data 11 martie au fost depuse 41.275 de solicitări de cetăţenie maghiară. Înscrierile pentru obţinerea cetăţeniei maghiare au început în data de 8 noiembrie anul trecut, iar din 3 ianuarie a.c. au început şi depunerile dosarelor de către solicitanţi. Legea privind procedura simplificată de naturalizare a fost adoptată de Parlamentul Ungariei la sfârşitul lunii mai 2010 şi se aplică persoanelor care pot dovedi că au origini maghiare sau strămoşii lor au locuit înainte de 1920 sau între anii 1940 şi 1945 pe teritoriul Ungariei. Cunoaşterea limbii maghiare este o altă condiţie pentru obţinerea cetăţeniei maghiare.

Stareţul Mănăstirii Lăzarea, decorat de preşedintele Ungariei pentru lupta sa împotriva comunismului

În cadrul ceremoniei organizate la Consulatul Ungariei de la Miercurea Ciuc, stareţului mănăstirii Lăzarea, Ferencz Ervin, a fost decorat cu înalte distincţii de stat, acordate de preşedintele Ungariei. Distincţia a fost înmânată de preşedintele Parlamentului ungar, dr. Kövér László şi i-a fost conferită streţului Ferencz Ervin în semn de înaltă apreciere în lupta împotriva comunismului.

În anii ’50, preotul romano-catolic Szoboszlai Aladar, fostul moşier Huszar Iosif şi avocatul Alexandru Fântânaru, au pus la cale răsturnarea regimului comunist. Preotul Ferencz Ervin a făcut parte din acest complot. Lovitura de stat a fost planificată iniţial pentru 28 august 1956 dar a fost amânată pentru luna octombrie a aceluiaşi an. Înnăbuşirea revoluţiei din Ungaria, din octombrie 1956 le-a demoralizat pe liderii complotului. În urma unor trădări, 57 de persoane, români, maghiari şi saşi au fost arestaţi iar în 24 iulie 1958 ei au fost condamnaţi. Zece persoane, liderii complotului, au fost executaţi prin împuşcare, fiind găsiţi vinovaţi de uneltire împotriva securităţii Republicii Populare România. Preotul Ferencz Ervin a fost condamnat iniţial la moarte iar apoi, prin schimbarea sentinţei, a primit închisoare pe viaţă. A fost eliberat în urma amnistiei deţinuţilor politici din anul 1964. Dintre cei care au participat la complot sunt în viaţă doar trei persoane: stareţul Ferencz Ervin şi fraţii Orban Petru şi Orban Etelka, a căror tată, Orban Ştefan a fost executat.

Complotiştii au fost achitaţi de Curtea de Apel Cluj doar anul trecut, în luna mai.

În 23 octombrie 2006 Ferencz Ervin a fost decorat cu Ordinul de Merit al Republicii Ungare.