România a anunţat, de la înălţimea celei mai importante funcţii în stat, că nu are nici o obiecţie faţă de legea prin care Ungaria simplifică procedura de acordare a cetăţeniei maghiare etnicilor săi din alte ţări.
"Credem că este o obligaţie a statelor mamă să creeze condiţii ca minoritarii din alte ţări să beneficieze şi de dreptul de a avea cetăţenie a ţării mamă. Deci credem că este un semn de încredere a unora faţă de ceilalţi, încurajăm acest demers al autorităţilor ungare", a spus preşedintele Traian Băsescu, în prezenţa omolgului său ungar, Pal Schmitt, aflat în vizită la Bucureşti. Băsescu a spus că "acelaşi lucru" l-a făcut şi România pentru cetăţenii din Republica Moldova.
Modificările pe care autorităţile de la Budapesta le-au adus, vara aceasta, legii cetăţeniei şi care intră în vigoare din 2011 au făcut valuri în mai multe state europene cu o minoritate maghiară importantă. Cea mai dură reacţie a venit din partea Slovaciei, care a considerat acest demers drept o tentativă de a "şterge" urmările Tratatului de la Trianon, din 1920, prin care o parte din teritoriul şi din populaţia de 2,5 milioane a Ungariei a trecut la ţări vecine, ca Slovacia, România, Serbia şi Ucraina. În România, prevederile noii legi din Ungaria au fost departe de-a provoca reacţii vii la nivelul administraţiei centrale. Doar Opoziţia a criticat demersul ungar.
Lipsa de reacţie a României era însă previzibilă, potrivit unor analize apărute în The Guardian sau în Wall Street Journal. "Având în vedere că Bucureştiul, la rândul său, a înmânat în mod discret mii de paşapoarte etnicilor români din Republica Moldova, care în plus nici nu este membră a Uniunii Europene, România nu va face mare caz de legea dublei cetăţenii din Ungaria", scrie The Guardian.
Deşi legea propriu-zisă nu le aduce etnicilor maghiari avantaje directe, ceea ce este regretabil este faptul că partidele de dreapta FIDESZ şi Jobbik au readus la putere la Budapesta o retorică de dreapta, naţionalistă, care creşte temperatura în statele vecine unde există minoritate şi formaţiuni politice maghiare
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.
În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.
|
