Românii sunt exasperaţi de blocurile cu romi de pe strada Horea, dar focarul va fi ascuns între ziduri, în loc să fie curăţat. Copiii de aici vor trăi împrejmuiţi într-un ghetou.
DE NECREZUT
Într-o linişte mormântală, excavatorul a început ieri să sape fundaţia pentru viitorul zid. În câteva zile, aici se va naşte un ghetou cum erau cele din Africa de Sud
În urmă cu 72 de ani, la Varşovia, totul a început cu un zid. Guvernatorul SS al Poloniei, generalul Hans Franck, a ordonat construirea unui hotar de piatră care înconjura cartierul evreiesc din capitala Poloniei. Ce a urmat a fost Holocaustul.
Oamenilor le e frică. Bulibaşa e omul primarului
zidul de la Baia Mare, care trebuie să înconjoare un mic ghetou ţigănesc, de la marginea oraşului, au început, ieri, într-o linişte de mormânt. Doar huruitul exacavatorului care sapă la fundaţia zidului care îi va închide pe romi în interiorul ghetoului se putea auzi. Oamenii sunt resemnaţi, nu comentează şi le este frică să spună ce gândesc de teama liderilor co munităţii, care sunt susţinătorii primarului liberal Cătălin Cherecheş.
Cele trei blocuri din ghetoul de pe strada Horea nu mai sunt aşa de animate ca altădată. Zecile de copii care până mai ieri se jucau gălăgios între imobile au dispărut parcă fără urmă. Teama şi nesiguranţa pentru viitor şi pentru ce anume se va întâmpla după ce zidul va fi construit se poate citi pe chipurile romilor care locuiesc aici.
"Nu vrem acest zid. Nu ne-a întrebat nimeni dacă suntem de acord. Nu mai trăim pe vremea comuniştilor când într-o noapte se demola o stradă întreagă şi nimeni nu zicea nimic. Pe noi nu ne întreabă nimeni, oamenii nu vor zidul dar din păcate o singură persoană hotărăşte aici şi nimeni nu zice nimic", spune Alexandru Banta, referindu-se indirect la bulibaşa romilor din acest ghetou, un anume Carol Jurisnics, zis Pise, omul primarului Cherecheş.
Angajaţi la salubritate
Nimeni nu a ştiut, niciodată, câţi romi locuiesc în ghetoul de pe strada Horea. La început, blocurile erau locuite de muncitorii Companiei Naţionale a Nemetaliferelor, Cuprom, angajaţi la mina de plumb de la Cavnic. Pe măsură ce muncitorii au plecat ca urmare a disponibilizărilor, au venit romii. La început o familie, apoi două, apoi zeci. Acum, în fiecare bloc locuiesc cam 250 de persoane dar nimeni nu ştie cu exactitate deoarece nu s-a făcut un recensământ în zonă.
Mizeria este de nedescris iar gunoiul la tot pasul. Este o contradicţie logică între munţii de resturi dintre blocuri şi faptul că majoritatea locuitorilor de aici sunt angajaţi la Salubrizare şi strâng gunoaiele băimărenilor în fiecare zi. La ei acasă, în schimb, gunoiul să fie peste tot. Dacă stai de vorbă cu ei, oamenii se jură că nu aruncă returile pe geam şi dau vina pe ceilalţi. Nimeni nu recunoaşte nimic, dar mizeria creş te de la o zi la alta, ca un mutant care a prins viaţă şi se caţără pe ziduri. "Vă jur că eu nu arunc gunoiul pe geam. Ceilalţi aruncă", spune o bătrână romă care se fereşte însă să îşi spună părerea despre închiderea lor după un perete de beton.
De pe faţadele blocurilor aproape în ruină, doar antenele de satelit stau orientate spre cer, semn că cei din spatele zidurilor sunt "ancoraţi" la probleme cotidiene ale României. Fals. Nimeni nu se uită la canalele de ştiri sau la filme. De dimineaţa până seara doar posturile cu manele sau muzică populară, date la maximum, se aud din spatele apartamentelor fără geamuri.
Sex în faţa blocului
Oficial, primarul spune că va construi zidul de 1.80 metri înălţime pentru a-i feri pe cei mici, care sunt câteva zeci, să mai fugă în drumul naţional care duce spre Sighet şi astfel să nu mai cadă pradă accidentelor de circulaţie: "Vrem să protejăm aceşti copii. Vom construi şi o bază sportivă aici". Neoficial însă, oamenii din zonă ştiu că se discuta de mult ca romii de aici să fie complet separaţi de străzile din apropiere locuite de români. Haosul şi mizeria au luat locul ordinii şi curăţeniei. Chiar şi locuitorii s-au săturat de ce se întâmplă şi spun cu jumătate de gură că primarul Cherecheş ar face mai bine să reinstaureze ordinea socială decât să construiască zidul.
Românii care locuiesc la casele din zonă spun că le-a ajuns cuţitul la os şi că mai bine s-ar construi o cazarmă de jandarmi într-unul din bocuri decât zidul ruşinii. "Eu trăiesc un adevărat coşmar aici. Copiii mei la fel. Şi asta zi de zi. Nu este zi să nu ne spargă geamurile sau acoperişul ori la noi, ori la vecini. Peste zi este dezastru şi haos generalizat iar noaptea îi vezi pe tineri cum fax sex în faţa blocului. Fără ruşinea celor din jur. În fiecare zi e o teroare. Mai bine ar aduce un batalion de jandarmi şi să îi forţeze să se civilizeze decât să construiască zidul. După aia ce va fi în interiorul zidului nici nu mai există cuvinte în limba română să le poţi descrie", spune o femeie care locuieşte întro casă din apropierea unui bloc şi care, de frica romilor, nu vrea să îşi dea numele.
Ghetoul i-a adus primarului Anghel doi ani de închisoare
Unul dintre blocurile cu romi de pe strada Horea l-a băgat pe primarul Cristian Anghel, cel dinaintea actualului primar, la închisoare. Anghel a stat doi ani la puşcărie pentru că a fost de acord ca Primăria Baia Mare să plătească de patru ori mai mult pentru un bloc situat pe strada Horea, la numărul 46 A. Primăria a primit o ofertă de la societatea care era proprietara imobilului să-l cumpere cu 150.000 de euro, dar primarul a refuzat. Ulterior, o comisie de la Primăria Baia Mare, prezidată de primarul Anghel, a fost de acord să plătească unor persoane, care au cumpărat blocul, suma de 550.000 de euro.
REACŢII
ONG-urile îl pun pe primar la zid
Csaba Ferenc Asztalos, preşedinte Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării: "Se pot lua măsuri de igienizare, de menţinerea curăţeniei şi a liniştii publice, dar construirea unui zid nu este un instrument care să ajute, indiferent de argumente".
David Mark, director executiv Alianţa Civică a Romilor din România: "Oamenii care stau acolo sunt împotriva proiectului, dar nici nu se pot revolta pentru că sunt foarte săraci, depind de ajutorul primăriei şi le este teamă să organizeze vreo acţiune".
Mădălin Voicu, reprezentant al minorităţii romilor: "Dacă edilul de la Baia Mare se comportă la fel cum a făcut în urmă cu câţiva ani, primarul Rotaru din Piatra Neamţ, este de acuzat. Sper să fie cu bună intenţie, altfel, domnul primar trebuie izolat".
Radu Ioanid, director în cadrul Muzeului Memorial al Holocaustului, Washington: "În primul rând este vorba de impactul internaţional. Am avut un caz similar în 1999, la Usti nad Labem, în Republica Cehă. Acea iniţiativă a afectat extrem de grav imaginea internaţională a ţării. Al doilea aspect este cel social, ideea de segregare este profund dăunătoare. Soluţia pentru un astfel de caz este cea de integrare." (Ionuţ Fantaziu)
