Căutare Numele cotidianului: Gândul Curtea Constituţională se va pronunţa marţi asupra Legii educaţiei. Este pentru a treia oară, în doar două luni de zile, când acest act normativ ajunge în faţa magistraţilor constituţionali Curtea Constituţională se va pronunţa marţi asupra Legii educaţiei. Este pentru a treia oară, în doar două luni de zile, când acest act normativ ajunge în faţa magistraţilor constituţionali. Până acum, aceştia au reuşit să împace şi capra, şi varza, soluţiile anterioare mulţumind o dată Opoziţia şi o dată Puterea. Analiza faptelor de până acum arată însă clar că deciziile luate au fost mai mult conjuncturale, de interes propriu sau de grup, fără a avea nimic comun cu legea fundamentală. Astfel, prima decizie, cea în favoarea Opoziţiei, a fost rezultatul "trădării" judecătorului Petre Lăzăroiu, numit în funcţie chiar de preşedintele Băsescu, care era dezavantajat de prevederile noii Legi a educaţiei. Profesorul universitar Lăzăroiu nu are doctoratul luat şi ar fi trebuit să-şi dea demisia din funcţia didactică. A doua oară, legea a ajuns la Curtea Constituţională ca urmare a sesizării premierului Emil Boc, în condiţiile în care reprezentanţii UDMR au ameninţat cu ieşirea de la guvernare. Aceştia au declarat că adoptarea legii în forma ieşită de la guvern constituie un test pentru coaliţie. După cum lesne se poate vedea, cele două decizii luate de judecători au fost influenţate de interesele personale sau de interesele politice ale celor care i-au numit în funcţiile respective. Nu este însă pentru prima dată când Curtea Constituţională ia hotărâri care nu au nicio legătură cu interesul general, public, ci doar cu cel privat. Să ne reamintim că aceeaşi instanţă a stabilit că este constituţională recalcularea pensiilor speciale de serviciu, cu excepţia celor ale magistraţilor, care au rămas bătute în cuie. Adică aşa cum şi le-au făcut singuri, prin sporurile salariale pe care şi le-au acordat în urma unor procese intentate statului. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |