Căutare

Curtea Constituţională urmează să se pronunţe, în 4 ianuarie, asupra Legii educaţiei naţionale, adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, fiind pentru a treia oară când această lege intră în atenţia Curţii

Judecătorii Curţii Constituţionale se vor pronunţa marţi pentru a treia oară asupra Legii educaţiei, după ce, pe 28 decembrie, au amânat dezbaterile asupra constituţionalităţii acestui act normativ

Prima dată, magistraţii constituţionali s-au pronunţat asupra acestei legi pe data de 3 noiembrie 2010, când au dat câştig de cauză Senatului, stabilind că procedura de asumare a răspunderii Guvernului este neconstituţională. Solu­ţia a fost posibilă ca urmare a "trădării" judecătorului Petre Lăzăroiu, numit de preşedintele Traian Băsescu în această funcţie. Votul judecătorului Lăzăroiu a înclinat balanţa în favoarea Opoziţiei. Mai mulţi lideri politici au interpretat, pentru gândul, votul lui Lăzăroiu drept o "afacere personală" a acestuia. Astfel, potri­vit articolului 362, aliniatul 5, "la împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcţia de lector universitar/şef de lucrări sau o funcţie didactică universitară superioară şi nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept. " Lăzăroiu nu şi-a susţinut lucrarea de doctorat, după cum reiese chiar de pe site-ul oficial al CCR. El este "doctorand la Facultatea de Drept a Universităţii Lucian Blaga - Sibiu, în stadiul de susţinere - elaborare şi susţinere teză." Pe data de 24 noiembrie 2010, Curtea Constituţională - la solicitarea Guvernului - s-a pronunţat pentru a doua oară asupra Legii educaţiei, de această dată dând câştig de cauză Puterii. Astfel, plenul Curţii, cu majoritate de voturi, a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, generat de refuzul Parlamentului de a dezbate moţiunea de cenzură depusă de opoziţia parlamentară, dezbatere care, odată declanşată, ţinând seama de prevederile Constituţiei, nu poate fi oprită.

Cum a ajuns legea pentru a treia oară la Curtea Constituţională

Pe data de 14 decembrie 2010, Legea educaţiei este considerată adoptată, anunţul fiind făcut în plenul Camerelor reunite, într-o şedinţă condusă de Roberta Anastase şi de Alexandru Pereş, ambii reprezentanţi ai PDL. Imediat, actul nor­mativ a fost contestat la Curtea Consti­tuţională de preşedintele Senatului, Mir­cea Geoană, dar şi de 108 deputaţi de la PSD, PC şi PNL. Prezentăm în continuare principalele argumente invocate de semnatarii sesizărilor de neconstituţionalitate:

• Legea educaţiei este viciată de neconstituţionalitate în ansamblu, adoptarea acesteia fiind realizată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern.
• Legea pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea se va aplica din următorul an şcolar, condiţia urgenţei adoptării invocată prin procedura de angajare nesubzistând.
• Deputaţii Opoziţiei invocă mai multe articole din lege care ar încălca prevederile Constituţiei, majoritatea referindu-se la învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, la autonomia universitară, la incompatibilităţile impuse rectorilor şi la modul de reglementare a patrimoniului unităţilor de învăţământ particular şi confesional.

Legea educaţiei, test al Coaliţiei

Pentru reprezentanţii UDMR, adoptarea Legii educaţiei este văzută ca un test al Coaliţiei, existând voci care au dat de înţeles că neadoptarea ar putea duce la retragerea Uniunii de la guvernare. Astfel, ministrul Mediului, Borbely Laszlo, a afirmat, după declararea legii ca neconstituţională, că o eventuală ieşire a UDMR de la guvernare depinde de discuţiile care vor avea loc în Coaliţie, adăugând că Uniunea aşteaptă de la partenerii de guvernare "termene şi angajamente" privind Legea educaţiei şi alte legi.

Ce prevede noua Lege a educaţiei

Prezentăm în continuare câteva dintre principalele prevederi ale noii Legi a educaţiei:

• Reconfigurarea ciclurilor de studii, clasa pregătitoare e inclusă în învăţământul obligatoriu, deci instituie învăţământ obligatoriu de la vârsta de şase ani. Clasa a noua trece la gimnaziu.

• Modul de finanţare a şcolilor, finanţarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii.

• Învăţământul general obligatoriu este de zece clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial.

• În domeniul universitar, noua lege schimbă modul de conducere a universităţilor: implicarea factorilor externi universităţii în alegerea conducerii universităţii.

• Clasificarea universităţilor, în funcţie de misiunea lor specifică, în universităţi până la nivel de licenţă, universităţi până la nivel de master, respectiv până la nivel de doctorat.

• În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română.

INFO PLUS

2010

CCR, arbitru al celor mai importante măsuri economice, sociale şi politice

În anul 2010, Curtea Constituţională a fost chemată să tranşeze şi alte probleme de maximă importanţă din domeniile economic, social şi politic. Prezentăm în continuare unele dintre cele mai importante decizii luate anul trecut de magistraţii constituţionali:

• aprilie, Legea Agenţiei Naţionale de Integritate a fost declarată neconstituţională aproape în integralitatea sa

• iunie, Curtea a stabilit că este neconstituţională reducerea pensiilor cu 15% precum şi recalcularea pensiilor de serviciu ale magistraţilor

• iunie, CCR a stabilit că este constituţională reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor

• iunie, Legea lustraţiei a fost declarată neconstituţională

• octombrie şi decembrie, Legea sistemului unitar de pensii a fost declarată constituţională

• decembrie, au fost declarate constituţionale Legea bugetului de stat şi Legea de aprobare a OUG 50 privind creditarea populaţiei