Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Gândul În noaptea de dinaintea asumării, Guvernul se pregătea să modifice esenţial Legea Educaţiei. Vezi AICI cele mai importante schimbări - EXCLUSIV de Raul FLOREAPostat la: 27.10.2010 Cu doar o zi înainte de a o aproba formal în Parlament, guvernul a modificat Legea Educaţiei, făcând un pas înapoi în privinţa celor mai controversate prevederi: cele referitoare la conducerea universităţilor şi şcolilor. • Imediat după ce a trecut testul moţiunii de cenzură, Guvernul Boc s-a reunit de urgenţă pentru a pregăti legea cu care urma să se prezinte a doua zi în Parlament. Gândul vă prezintă în exclusivitate modificările pe care Executivul urma să le aprobe în şedinţa de miercuri seara Cu doar o zi înainte de a o aproba formal în Parlament, guvernul a modificat Legea Educaţiei,făcând un pas înapoi în privinţa celor mai controversate prevederi: cele referitoare la conducerea universităţilor şi şcolilor. Dacă, în proiectul iniţial, era stabilit ca rectorii să fie desemnaţi prin concurs, fiind investiţi totodată cu puteri sporite, astfel încât să-şi numească prorectorii şi decanii, textul de lege a fost înmuiat de Executiv, instituţiile de învăţământ superior primind libertatea de a opta între două modele distincte. Concret, fiecare universitate va putea să adopte fie modelul scrutinului universal, prin care rectorul este ales de către întreaga comunitate academică: de la profesori la studenţi, fie modelul corporatist, ce constă în două etape: alegerea candidaţilor de către membrii senatului universitar şi desemnarea câştigătorului în urma unui concurs jurizat de o comisie de experţi. Indiferent de varianta pentru care vor opta universităţile, modelul alegerilor colegiale după care funcţionază în prezent mecanismul de desemnare a rectorului va dispărea. • Pe lângă problema conducerii universităţilor, guvernul urma să aprobe miercuri seara, cu mai puţin de 12 ore înainte de asumarea din Parlament, şi un amendament referitor la incompatibilităţile directorilor de şcoli.Prevederea iniţială, conform căreia şefilor unităţilor de învăţământ li se interzicea să fie şi membri de partid (articol ce a fost unul dintre motivele pentru care precedenta asumare a legii a fost declarată neconstituţională) a primit "o îndulcire". Noua formă a legii spune acum că directorii pot fi afiliaţi politic, însă nu li se va permite să deţină funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte în filialele formaţiunilor politice. Pe de altă parte, proiectul a primit şi întăriri. Un alt amendament ce urma să fie aprobat miercuri seara se referă la extinderea interdicţiilor în ceea ce priveşte clanurile universitare. Concret, rudele până la gradul III nu vor mai putea să deţină funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi, proiectul iniţial vizând restricţii doar la nivel de facultate. Legea surpriză pentru parlamentari Cele două modificări îi pun în faţa faptului împlinit chiar şi pe parlamentarii puterii cărora li se promisese iniţial că legea cu care ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, se va prezenta în plen va avea forma dezbătută de Camera Deputaţilor. "Nu ştiu cum arată textul final. Nu am participat la discuţiile guvernului şi nici nu intenţionez", a precizat, pentru gândul, pedelistul Mihail Hărdău, şeful Comisiei de Învăţământ din Senat. De altfel, în privinţa faptului că nu vor fi luate în calcul modificările pe care proiectul le-a suferit în Senat, guvernul s-a ţinut de cuvânt. Cu excepţia câtorva enunţuri cu caracter general, Executivul a ignorat toate deciziile senatorilor. • Astfel, legea stabileşte învăţământ obligatoriu de zece clase, de la grupa pregătitoare la clasa a IX-a, care urmează a fi inclusă în cadrul gimnaziului. Liceul se va derula, aşadar, pe durata a trei ani, iar elevii vor trece prin evaluări la fiecare doi ani, începând cu clasa a doua şi terminând cu clasa a X-a. • Pe lângă introducerea programului "Şcoală după şcoală", care nu are însă caracter obligatoriu, proiectul prevede amenzi de până la o mie de lei pentru părinţi, în cazul absenteismului elevilor. • Traseul cadrelor didactice va fi şi el schimbat, absolvenţii de facultate putând să devină profesori doar după urmarea unui masterat didactic de doi ani şi parcurgerea unui stagiu de un an. • În ceea ce priveşte învăţământul superior,cele mai importante prevederi ale noii legi se referă laierarhizarea universităţilor şi gruparea acestora în trei categorii: universităţi de educaţie (care vor putea organiza doar studii de licenţă), universităţi de educaţie şi cercetare (care vor putea derula şi programe de masterat) şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie (singurele care vor primi dreptul de a susţine programe doctorale). Legea Educaţiei Naţionale a fost asumată pentru prima dată de guvern, exact în urmă cu un an, fiind declarată însă neconstituţională, atât din motive de procedură, cât şi din pricina unor articole ce restrângeau drepturile directorilor şi rectorilor. În primăvara acestui an a fost iniţiată dezbaterea parlamentară, fiind discutată şi aprobată de Camera Deputaţilor. După aproape o jumătate de an de la depunerea în Parlament, proiectul a fost retras de pe masa senatorilor, guvernul argumentând că parlamentarii tergiversează parcurgerea documentului. Legea va fi prezentată astăzi în plenul celor două camere reunite şi va intra în vigoare în cazul în care Curtea Constituţională nu o va întoarce din nou Executivului. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |