Căutare

După multe luni de scandal, Legea edu­­caţiei a fost adoptată prin asu­marea răspunderii Guvernului, Cabi­netul Boc motivându-şi graba prin necesitatea schimbării imediate a sistemului. Însă, din ultima parte a textului legislativ publicat la 10 ianua­rie în Monitorul Oficial – "Dispoziţii tran­­zi­torii şi finale" – aflăm că cele mai im­portante prevederi mai au de aş­tep­tat. Astfel, legea intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în MO, dar primii beneficiari sunt mi­no­ri­tă­ţile, cu cele mai controversate preve­deri care se referă la studiul în limba ma­ternă. Printre cei mai afectaţi de acest termen sunt profesorii, concursurile pentru angajare urmând a se susţine la nivelul şcolii.

În schimb, cele mai importante mă­suri vor mai aştepta cel puţin un an: introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar intră în vi­goa­re începând cu anul şcolar 2012-2013, iar măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial va intra în vigoare începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012. 

De asemenea, admiterea la liceu se va desfăşura potrivit prevederilor legii începând cu generaţia de elevi care intră în clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012. Şi regulile examenului de bacalaureat s-au modificat încă o da­tă, astfel încât BAC-ul se va des­fă­şu­ra în conformitate cu prevede­ri­le le­gii începând cu generaţia de ele­vi ca­re începe clasa a IX-a în anul şco­lar 2012-2013. În privinţa schim­bă­ri­lor referitoare la examenele pe care trebuie să le susţină elevii – măsuri care intră în vigoare începând cu anul şco­lar 2012-2013 –, prima evaluare care va fi înscrisă în portofoliul edu­ca­ţional are loc la finalul clasei pre­gă­ti­toare. Atunci, cadrul didactic res­pon­sabil în­tocmeşte un raport de eva­luare a dez­voltării fizice, socio-emo­ţionale, cog­nitive, a limbajului şi a co­­mu­ni­cării, precum şi a dezvoltării ca­­paci­tă­ţilor şi atitudinilor de în­vă­ţare. Urmează o altă evaluare la fi­na­lul cla­sei a II-a. Fiecare şcoală or­ga­ni­zea­ză şi realizează evaluarea com­­pe­ten­ţelor fundamentale: scris-citit şi ma­te­matică. La finalul clasei a IV-a, Mi­nisterul Educaţiei, Cercetării, Ti­neretului şi Sportului realizează, prin eşan­tionare, o evaluare la nivel na­ţio­nal a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar după mo­de­lul testărilor internaţionale, pen­tru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.

Încă o evaluare se va face la finalul clasei a VI-a. Toate şcolile organi­zea­ză şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă. La finalul clasei a IX-a se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor ele­vilor, iar rezultatele evaluării se expri­mă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea cuprinde: o probă scrisă la Limba şi literatura ro­mână; o probă scrisă la Limba ma­ter­nă; o probă scrisă transdisciplinară la Matematică şi ştiinţe; o probă scri­să la o limbă de circulaţie in­ter­na­ţională; o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anu­lui; o probă orală transdisciplina­ră de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului. 

Examenul de bacalaureat presupune mai multe probe de evaluare a competenţelor. Este vorba despre evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba ro­mâ­nă; de evaluarea competenţelor ling­vis­tice de comunicare orală în limba ma­ternă, pentru elevii care au urmat stu­diile liceale într-o limbă a mi­no­ri­tăţilor naţionale; de evaluare a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal şi de evaluarea competenţelor digitale.

Urmează evaluarea com­pe­ten­ţelor formate pe durata învăţământului liceal: probă scrisă la Limba şi li­teratura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate fi­lie­rele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; două probe scrise, diferenţiate, după cum ur­mea­ză: pentru profilul real din filiera teoretică (Matematică; probă transdisciplinară din ştiinţe: Fizică, Chimie, Biologie); pentru profilul umanist din filiera teoretică (o limbă de circulaţie internaţională; probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socio-umane); pentru filiera tehnologică (probă scrisă disciplinară specifică profilului; probă transdisciplinară specifică domeniului de pre­gă­tire); pentru filiera vocaţională (probă practică sau scrisă, după caz, speci­fică profilului sau specializării; probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării).

Măsura privind introducerea costului standard per elev şi a principiu­lui "finanţarea urmează elevul" se va aplica din 2012. Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu­prin­de finanţarea de bază, finanţarea com­plementară şi finanţarea supli­men­tară. Statul va asigura, din 2012, finanţarea de bază pentru toţi pre­şco­­larii şi pentru toţi elevii din învă­ţă­­mântul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau con­fesional acreditat, precum şi pentru elevii din învăţământul postliceal special de stat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per elev/preşcolar, conform meto­do­lo­­giei elaborate de Ministerul Edu­ca­ţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. În învăţământul preuniversitar particular, taxele de şcolarizare se sta­bilesc de Consiliul de Adminis­tra­ţie al fiecărei instituţii sau unităţi de în­văţământ, în condiţiile legii. Finan­ţa­­rea învăţământului preuniversitar de stat, particular şi confesional se asi­gură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii. Finanţarea în­văţământului preuniversitar parti­cu­lar şi confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul în­văţământului preşcolar, primar şi gim­nazial obligatoriu, precum şi din alte surse, potrivit legii. Proiectul pre­vede că, începând cu 1 ianuarie 2012, pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice lo­cale minimum 6% din produsul in­tern brut al anului respectiv. Supli­men­tar, unităţile şi instituţiile de în­vă­ţământ pot obţine şi utiliza au­tonom venituri proprii. Pentru activi­ta­tea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. Legea mai stabileşte că ins­tituţiile de învăţământ superior de stat având ac­tivităţi de predare în lim­ba mi­no­ri­tăţilor naţionale, care au statut de universităţi multicultu­rale şi multilingve sunt: Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca – în limbile ro­mână, maghiară şi ger­ma­nă; Universitatea de Medicină şi Far­­macie din Târgu-Mureş – în limbi­le română şi maghiară; Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mu­reş – în limbile română şi maghiară. La da­ta in­tră­rii în vigoare a legii, res­pec­tiv la 30 de zile de la publicarea în Mo­­nito­rul Oficial, senatele universi­tare sunt obligate ca, în termen de şa­­se luni, să definitiveze noua Cartă uni­­versitară, regulamentele şi me­to­do­logiile de organizare şi funcţionare a universităţilor. Legea a fost publicată în MO la 10 ianuarie 2011. 

În privinţa învăţământului liceal, acesta va deveni obligatoriu până în 2020. Sistemul naţional de învă­ţă­mânt preuniversitar cuprinde urmă­toa­rele niveluri: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul ante­pre­şcolar (0-3 ani) şi învăţământul pre­şcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; învăţământul secundar, care cuprinde învăţământul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, şi învăţământul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu următoarele fi­liere: teoretică, vocaţională şi tehnologică, învăţământul profesional, cu o durată între şase luni şi doi ani, în­vă­­ţământul terţiar nonuniversitar, ca­­re cuprinde învăţământul post­li­ceal. Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesio­nal şi cel postliceal se organizează pen­tru specializări şi calificări stabi­li­te de Ministerul Educaţiei, în con­for­mitate cu Registrul Naţional al Calificărilor. În scopul realizării fi­na­lităţilor educaţiei şi a formării profesionale prin sistemul naţional de în­văţământ, învăţământul liceal de stat este generalizat şi gratuit.

Calendarul intrării în vigoare a prevederilor
● introducerea clasei pregătitoare la învăţământul primar: începând cu anul şcolar2012-2013
● măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial: începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul     şcolar 2011-2012
● examenul de Bacalaureat: începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012-2013
● admiterea la liceu: începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012
● 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut: începând din anul 2013
● introducerea costului standard per elev şi a principiului "finanţarea urmează elevul": din anul 2012
● minimum 6% din PIB pentru Educaţie: 1 ianuarie 2012
● noua cartă universitară: 6 luni de la intrarea în vigoare.