Căutare

Elevii aparţinând minorităţilor naţionale vor studia Istoria şi Geografia României în limba maternă, după manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în română, în care vor fi transcrise toponimia şi numele proprii româneşti, iar Limba română se va preda după programe şi manuale speciale.

Eleviaparţinând minorităţilor vor studia Istoria şi Geografia României în limba maternă (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Prevederile sunt cuprinse în proiectul Legii educaţiei, supus, joi, dezbaterii publice.

Noul proiect al Legii educaţiei aduce ca noutate pentru minorităţi studierea în limba maternă a Istoriei şi Geografiei României, cu menţiunea că numele proprii româneşti şi toponimia vor fi transcrise în limba română, a declarat secretarul de stat Gheorghe Andrei Kiraly.

Secretarul de stat a mai spus că limba română rămâne ca obiect de studiu în şcolile cu predare în limba maternă, întrucât copii trebuie să ştie să vorbească corect în această limbă.

Proiectul Legii educaţiei naţionale prevede că, în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele vor fi studiate în limba maternă, cu excepţia Limbii şi literaturii române.

Disciplina Limba română va fi predată, pe tot parcursul învăţământului preuniversitar, după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă, se mai arată în proiectul de lege.

Testele la disciplina Limba şi literatura română vor fi elaborate pe baza programei speciale. Totodată, testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din învatamântul preuniversitar şi lucrările semestriale pentru elevii din învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale vor fi elaborate în baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de curriculum-ul naţional.

În ce priveşte Istoria şi Geografia României, proiectul de act normativ prevede că în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, cele două discipline vor fi predate în limba maternă, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.

În învăţământul gimnazial va fi introdusă ca disciplină de studiu Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale respective, cu predare în limba maternă, programele şcolare şi manualele la această disciplină urmând să fie aprobate de Ministerul Eduaţiei. De asemenea, în programele şi manualele de istorie vor fi reflectate istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale.

Ministerul Educaţiei trebuie să asigure manualele şcolare şi materialele didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă. Manualele şcolare pot fi elaborate în limba de predare a minorităţilor sau traduse din limba română.

Proiectul de lege mai prevede măsuri de sprijin pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale care nu au posibilitatea să înveţe în limba maternă în localitatea de domiciliu. Astfel, pentru aceştia va fi decontat transportul la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba minorităţii respective sau vor primi cazare şi masă gratuite în internatul unităţii de învăţământ unde au fost şcolarizaţi.

În învatamântul liceal şi postliceal în care predarea se face în limba maternă, la disciplinele şi modulele de pregătire de specialitate elevii trebuie să înveţe terminologia de specialitate şi în limba română.

Probele de admitere şi cele de la examenele de absolvire din învăţământul preuniversitar pot fi susţinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, se mai arată în proiectul de lege.

În municipiile, oraşele şi comunele cu mai multe instituţii de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, cel puţin o unitate şcolară va fi desemnată pentru a primi personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi.

În cazul în care există o singură şcoală gimnazială sau liceu cu predare în limbile minorităţilor naţionale, aceasta va primi personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.

Totodată, potrivit proiectului de lege, minorităţile naţionale au dreptul la reprezentare proporţională în organele de conducere ale unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor şcolare sau instituţiilor echivalente, cu respectarea competenţei profesionale.

În unităţile şcolare cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităţii respective, cu respectarea competenţei profesionale.

Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu elevi aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul la pregătire şi perfecţionare în limba de predare.

În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, calificativele vor fi notate şi în limba de predare.

"În finanţarea de bază a unităţii de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, costul standard per elev şi preşcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecţie, luând în considerare limba de predare. În cazul acestor unităţi, se ţine cont de izolarea lingvistică, geografică cât şi de numărul redus de elevi şi preşcolari. Acest coeficient de limbă se aplică şi în cazul unităţilor şcolare în limba română, aflate în condiţii similare", se mai arată în proiectul Legii educaţiei.

Proiectul de lege privind educaţia naţională a fost postat în dezbatere publică, joi seară, pe site-ul Ministerului Educaţiei. Acesta a fost discutat şi avizat de Guvern, miercuri, într-o primă lectură. La finalul dezbaterii publice, proiectul Legii edcuaţiei va fi discutat din nou în Guvern, în vederea aprobării finale.

Preşedintele Traian Băsescu susţinea, în august 2007, în timpul unei vizite în Covasna, necesitatea introducerii unui sistem special de predare a limbii române pentru copiii maghiari, ca şi cum limba română ar fi o limbă străină pentru ei.

Şeful statului spunea atunci că unul dintre lucrurile pe care le-a sesizat în discuţiile purtate cu localnicii era legat de învăţarea limbii române de către copiii care provin din familii de maghiari. Potrivit lui Băsescu, aceştia au reclamat două lucruri, repectiv că sunt prea mulţi suplinitori în locul unor profesori calificaţi de limba română şi că sunt copii, care provin mai ales din mediul rural, unde aceştia până când ajung la vârsta când pot merge la şcoală vorbesc în familie numai în limba maghiară, iar faptul că sunt trataţi la şcoală ca şi cum ar proveni din familii care cunosc limba română îi face să înveţe cu dificulate limba română.

În opinia sa, acest sistem ar trebui introdus măcar în clasele I-IV. Şeful statului aprecia că prin acest sistem copiii care provin din familii maghiare ar putea învăţa noţiunile mai uşor.

Reprezentanţii comunităţii maghiare au susţinut, de-a lungul timpului, necesitatea modificării legii învăţământului astfel încât în cazul copiilor aparţinând unei minorităţi naţionale limba română să fie predată după un alt program începând cu clasa I până în clasa a XII-a.

Preşedintele UDMR, Marko Bela, afirma, în martie 2009, că Uniunea are două deziderate în ce priveşte predarea limbii române pentru elevii maghiari - modificarea legislaţiei în acest sens şi "umplerea cu un conţinut cât mai bun" a dispoziţiilor legale existente.

Ideea preşedintelui Băsescu a fost reluată, în noiembrie 2009, în timpul campaniei electorale, de către candidatul PNL la Preşedinţie, Crin Antonescu. Acesta susţinea, referindu-se la copiii etnicilor maghiari, că ar putea învăţa limba română, în primii ani de şcoală, ca pe o limbă străină, precizând că prin "limbă străină" înţelege altă limbă decât cea maternă.