Căutare Numele cotidianului: mediafax Senatorul PSD Lia Olguţa Vasilescu, prezentă, sâmbătă, la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului, a declarat că statul român i-a uitat pe românii din afara graniţelor şi pe cei care trăiesc în minoritate în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. În cadrul dezbaterilor de sâmbătă, care au încercat să răspundă întrebărilor "Ce face statul roman şi ce fac autorităţile locale pentru românii care trăiesc în minoritate în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş", Olguţa Vasilescu a spus că preşedintele Traian Băsescu nu a dat dat dovadă de aceeaşi solicitudine ca în cazul Universităţii "Tusvanyos", neonorând invitaţia organzatorilor Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului. "Traian Băsescu s-a dus la Universitatea de la Băile Tuşnad şi a stat cu căştile pe urechi lângă unul dintre cei mai mari extremişti maghiari în viaţă, care a ajuns vicepreşedintele Parlamentului European cu voturile PDL. Din păcate, statul român i-a uitat pe românii din afara graniţelor şi pe cei de aici", a spus senatorul PSD. La rândul său, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Mircea Duşa, a afirmat că în ultimii 20 de ani statul român şi-a pierdut autoritatea în zonă şi că nu a făcut nimic pentru păstrarea identităţii românilor. "Statul şi-a pierdut autoritatea în zonă şi vă avertizez că cei care vor fi eliminaţi din serviciile deconcentrate, în urma reducerilor de personal, vor fi românii", a spus deputatul Mircea Duşa. Senatorul Lia Olguţa Vasilescu a adăugat că "pentru toate aceste probleme nu maghiarii sunt de vină, nu UDMR, ci politicienii români, pentru că acceptă toate aceste lucruri". La rândul său, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătuşu, a spus că problemele cu care se confruntă românii din Harghita şi Covasna sunt legate de obligativitatea cunoaşterii limbii maghiare ca o condiţie la concursurile de ocupare a posturilor, de reprezentarea cvasi-nesemnificativă a românilor în consiliile locale şi judeţene, precum şi de excluderea denumirilor şi simbolurilor româneşti. Lăcătuşu a mai atras atenţia asupra lipsei de reacţie a statului român, care "refuză să formuleze un punct de vedere concret referitor la demersurile organizaţiilor maghiare extremiste care cer autonomia teritorială pentru aşa-zisul Ţinut Secuiesc". Invitaţii şi cursanţii prezenţi la dezbatere au mai susţinut că Legea Educaţiei, prin paragraful referitor la predarea Istoriei şi Geografiei în limba maghiară, reprezintă "o nouă metodă de epurare a românilor" din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, adoptarea acesteia fiind "un compromis făcut de PDL pentru susţinerea Guvernului". "Predarea Istoriei şi Geografiei în limba maghiară înseamnă eliminarea din sistemul de învăţământ a unor profesori români, încă o modalitate de epurare etnică a românilor din cele trei judeţe. Observ o disoluţie a autorităţii instituţiilor statului şi o lipsă de strategie şi orientare în toate domeniile şi în ceea ce priveşte problemele naţionale", a spus deputatul PSD de Covasna Horia Grama. Fostul ministru al Educaţiei, senatorul PSD Ecaterina Andronescu, a afirmat, la rândul său, că românii din judeţele Covasna şi Harghita ar trebui să fie discriminaţi pozitiv, "aşa cum se întâmplă cu maghiarii". Afirmaţiile acesteia au fost preluate şi de arhiepiscopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan, care a concluzionat că, în absenţa unor măsuri menite să protejeze drepturile românilor din Covasna şi Harghita, "se va ajunge la ştergerea identităţii spaţiului, aşa cum a fost ştearsă şi identitatea multor români din zonă". |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |