Căutare Numele cotidianului: Faclia Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC), format din asociaţii, activişti, universitari şi artişti care militează pentru desegregare socială şi dezvoltare locală incluzivă, a anunţat organizarea unui „marş pentru dreptate socială”, la Cluj-Napoca, luni, 19 decembrie, „în contextul comemorării unui an de la evacuarea de către autorităţile locale a peste 250 de suflete de pe str. Coastei în apropierea gropii de gunoi a oraşului”. Decizia primariei a fost sancţionată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, dar amenda derizorie de 8.000 lei nu acoperă dauna morală comisă. Primăria, împreună cu noi toţi, putem face mai mult. Societatea civilă a intervenit cu critici, dar şi cu expertiză, pentru ca autorităţile locale să elaboreze proiecte integrate de locuire de care să beneficieze atît majoritari, cît şi minoritari. Politicile publice întîrzie însă să se materializeze. Hai să le dăm un impuls!” – se spune într-un comunicat al gLOC, remis presei. Potrivit reprezentanţilor gLOC (prof. univ. Enikö Vincze – Facultatea de Studii Europene, preşedintele Fundaţiei Desire; Ernest Creta – reprezentant comunitar „Noul Pata Rît”; lect. univ. Cristina Raţ – Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, UBB; Adi Dohotaru – secretar Grupul pentru Acţiune Socială), iniţiatorii marşului doresc ca, prin această acţiune, să „exprime solidaritate cu cetăţenii Clujului care: vor să lucreze, dar nu găsesc un loc de muncă; lucrează în condiţii mizere, de exploatare, fără ca munca să le fie răsplătită echitabil; îşi cresc copiii cu teama că mîine nu vor mai avea ce pune pe masă; nu deţin o locuinţă şi riscă să fie evacuaţi în stradă; trăiesc în nesiguranţă; nu-şi permit să aibă grijă de sănătatea lor şi a copiilor lor; locuiesc în condiţii precare, asemenea celor aproape 2.000 de oameni care trăiesc lîngă groapa de gunoi din Pata Rît; sînt români, maghiari, romi etc. şi vor să trăiască împreună într-o societate fără prejudecăţi; vor să fie consultaţi de aleşii lor în legătură cu deciziile care îi afectează; refuză să accepte ca oamenii care au ajuns să trăiască în sărăcie să fie blamaţi pentru necazurile lor, marginalizaţi şi izolaţi la periferie”. Marşul este anunţat pentru ora 15, cu pornire din Piaţa Avram Iancu, pe traseul: B-dul Eroilor – Piaţa Unirii – Piaţa Muzeului – Palatul Telefoanelor – str. Bariţiu. În continuarea marşului, de la ora 15.45, la Casa Tranzit (str. Bariţiu nr. 16) este anunţată o dezbatere publică, organizată de Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice, în colaborare cu Fundaţia Tranzit, cu tema „Privind înspre viitor – dreptate socială prin locuire decentă”. Programul manifestărilor de la Casa Tranzit mai include: orele 15.45 – 16.00 – „Supereroi” – expoziţia copiilor din Pata Rît şi de la Şcoala Elf, prezentată de Alina Bradu (artistă), Cristina Raţ (gLOC) şi Carmen Costina (Şcoala Elf); proiectul Protokoll/SPAC „Pata Rît”, prezentat de Szilárd Miklós şi Dénes Miklósi; moderator Adrian Dohotaru (gLOC); orele 16.00 – 16.15: „Un an de la evacuări. Calitatea vieţii la Pata Rît” – Cercetare European Roma Rights Center, prezentare Dezideriu Gergely (director executiv), Dana Iepure (avocat) şi Concetta Smedile (cercetător); orele 16.15 – 16.25 – mesajul Amnesty International cu ocazia unui an de la evacuarile din 17 decembrie 2010, prezentat de Adrian Dohotaru (gLOC); orele 16.25 – 17.35: „Ce am făcut în 2011 şi ce ne propunem mai departe?” – prezentări de Enikö Vincze (gLOC), Yesim Oruc (UNDP), Alexandros Tsolakis (Comisia Europeană, DG Regio), Kálmán Mizsei (OSI), Bert Loijii (Fundaţia Pro Roma), Adrian Pusztai şi Ernest Creta (locuitori Pata Rît), moderator prof. dr. Maria Roth (gLOC); orele 17.35 – 18.45 – documentar „Preafericiţii de la groapa de gunoi”, urmat de sesiune de întrebări şi răspunsuri alături de unul dintre realizatorii filmului, Farid Fairuz, şi de protagonişti; orele 18.45-19.00 – „Jocuri ţiganesti” prezentate de copiii din „Noul Pata Rît”.
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |