Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Ziua de Cluj Rampa temporară de gunoi din Cluj-Napoca, unde depozitarea deşeurilor este permisă încă doar o lună, va putea fi folosită în continuare: termenul de folosinţă va fi prelungit, spune directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM), Mariana Leş. Cât timp poate fi folosită rampa temporară a Clujului, dată în folosinţă în urmă cu aproape un an? "La nesfârşit", spune şeful Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM), Mariana Leş. Cu o condiţie: ca cele două companii de colectare a deşeurilor să facă dovada că deşeurile ne-revalorificabile au fost mutate în decurs de cel mult un an. Deşeurile pot fi transportate într-un an la rampa de gunoi de la Câmpia Turzii, deocamdată, sau la fabricile de ciment care au tehnologia ca să folosească deşeurile drept ingredient în ciment, spune Leş. Comisia Europeană are însă o problemă cu această soluţie: Leş nu exclude ca CE să iniţieze procedura de infringement pentru autorităţile române ca urmare a folosirii acestei metode pentru a scăpa de deşeurile Clujului. "Nu exclud această variantă. Din punctul meu de vedere nu sunt probleme, dar e foarte posibil să se recurgă la aceasta", admite Leş. Amintim, rampa de gunoi Pata Rât a fost închisă în urmă cu un an, cu scandal: Garda de Mediu şi ARPM au închis cu jandarmii accesul la rampa de gunoi, într-o vineri noaptea, şi au întors din drum camioanele cu deşeuri. De atunci, timp de aproape un an, gunoaiele din Cluj-Napoca sunt depozitate pe o rampă temporară, din apropiere. Timp de un weekend, Clujul nu a avut rampă de gunoi: cea de la Pata Rât a fost închisă vineri noaptea iar cea temporară a fost avizată luni dimineaţa. Între timp licitaţia pentru construirea noului centru de deşeuri din Cluj se află încă în litigii: la începutul acestei luni instanţa a cerut beneficiarului, Consiliul Judeţean, reanalizarea uneia dintre oferte, după ce atât ocupantul locului secund cât şi ocupantul locului trei au contestat atribuirea contractului |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |