Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Foaia Transilvana Romii evacuați din locuințele improvizate pe strada Coastei, din spatele Bibliotecii Județene Octavian Goga din Mărăști, au venit la ședința în care consiliul local Cluj-Napoca urmează să cedeze terenul pe care își aveau casele Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. La aceeași ședință participă din partea Arhiepiscopiei chiar ÎPS Andrei Andreicuț. Pe acel teren biserica ar urma să dezvolte un complex ecleziastic, printre care și un imobil destinat Facultății de Teologie Ortodoxă, cămine pentru studenţi, o bibliotecă şi o cantină. Romii, alături de care se află membri ai Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC) și ai organizației Amare Phrala, poartă pancarte cu mesaje ca "Sînt rom, vreau să trăiesc în demnitate!, Desegregare, Condiţii decente de locuire". Deşi nu au fost lăsaţi să vorbească, foştii locatari de pe Coastei au ieşit pe holurile primăriei pentru a-şi exprimara nemulţumirea privind evacuarea lor şi mutarea abuzivă la Pata Rât. 11 persoane într-o cameră După mai multe proteste, romii au cerut încă o dată ajutor din partea primăriei şi identificarea unor locaţii, unde să se stabilească. "Am locuit 21 de ani pe Coastei, am plătit chiria mereu la zi, iar apoi au venit şi ne-au alungat în stradă. Autorităţile spun că noi nu ne integrăm, dar ei ne ascund de ochii lumii. Acum avem băi comune şi stăm 11 persoane într-o cameră de 16 metri pătraţi. Nu putem înţelege de ce s-a grăbit primăria să ne mute aşa de repede, iar acum pentru biserică pot găsi un teren gratuit foarte uşor, iar pentru noi, nu", se plîng romii. În schimb, primarul Sorin Apostu a precizat că se vor căuta soluţii pentru aceste familii, însă imediat după plecarea lor, reprezentanţii primăriei au împărţit foi cu situaţia persoanelor cercetate de poliţie, ce trăiesc la Pata Rât, acuzate de furt şi tîlhării. Proiect ecleziastic de 100 de miliarde de lei vechi Între timp, după evacuarea romilor, municipalitatea a găsit o altă destinaţie terenului de pe Coastei. În locul romilor, se doreşte construirea unui complex ecleziastic pe o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi. ÎPS Andrei Andreicuț a explicatconsilierilor locali că, în timpul în care Arhiepiscopia era condusă de ÎPS Bartolomeu Anania, Biserica a primit un teren de 7.000 de metri pătrați pe strada Slănic, însă că acesta nu este potrivit pentru planurile de dezvoltare ale Arhiepiscopiei. Drept urmare, îl va oferi la schimb pentru cel de 4.000 de metri pătrați de pe Coastei, unde urmează să se ridice un complex ecleziastic, a cărui valoare ar putea ajunge la 100 de miliarde de lei vechi.m"Vrem să realizăm un complex bisericesc, care va găzdui şi Facultatea de Teologie cu toate secţiile ei, spaţii de cazare pentru studenţi, o bibliotecă şi o cantină. Capitala Transilvaniei are nevoie de un centru modern de învăţămînt şi o clădire frumoasă", a explicat ÎPS Andrei Andreicuţ. Întrebat dacă ştie de problemele şi protestele romilor, ÎPS Andrei Andreicuţ a declarat că nu este la curent, dar că nădăjduieşte că administraţia locală va găsi soluţii şi pentru ei. "Nu ştiu de acest aspect, pentru că sînt de puţină vreme la dumneavoastră. Nădăjduiesc că se va găsi şi pentru ei o soluţie. Totuşi, poate nu era acest teren locul cel mai propice pentru romi", a subliniat ÎPS Andreicuţ. Potrivit primarului Sorin Apostu, peste cîteva zile se va da și un certificat de urbanism în regim de urgență, iar proiectul complexului bisericesc de pe Coastei ar putea fi gata în 2-3 ani. Romii se declară din nou discriminaţi Romii care au fost evacuați anul trecut din locuințele lor de pe strada Coastei au pus sub semnul întrebării acest schimb pe care îl face primăria. "De ce pentru biserică s-a găsit un teren atît de repede și noi am fost duși în cîmp? Cît o să mai trăim familii de 10-11 persoane în 16 metri pătrați?", au fost întrebările cele mai importante ale romilor de pe Coastei. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |