Căutare

Mai mulţi etnici romi şi reprezentanţi ai unor organizaţii civice au protestat marţi, la şedinţa Consiliului Local

Mai mulĹŁi etnici romi şi reprezentanĹŁi ai unor organizaĹŁii civice au protestat, marĹŁi, la şedinĹŁa Consiliului Local FOTO: Primaria Cluj. Mai mulĹŁi etnici romi şi reprezentanĹŁi ai unor organizaĹŁii civice au protestat, marĹŁi, la şedinĹŁa Consiliului Local Cluj-Napoca, faţă de intenĹŁia de a se da în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Clujului un teren de 5.000 de metri pătraĹŁi pe care romii aveau locuinĹŁe şi de unde au fost evacuaĹŁi.
La şedinĹŁa CL Cluj-Napoca, desfăşurată, marĹŁi, în Sala de Sticlă a Primăriei - la care s-a dezbătut un proiect de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a unui teren de 5.000 de metri pătraĹŁi, situat pe strada Coastei din municipiu, în vederea construirii unui complex bisericesc - s-au prezentat aproximativ 15 persoane care aveau afişe cu texte precum "Sunt rom şi vreau să trăiesc în demnitate", "Solidaritate", "CondiĹŁii decente de locuire", "Dialog", "Desegregare", transmite corespondentulMEDIAFAX.
Protestatarii au reclamat faptul că romii fost mutaĹŁi forĹŁat de pe strada Coastei şi obligaĹŁi să locuiască în condiĹŁii improprii, la rampa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, iar Primăria vrea să dea terenul Arhiepiscopiei Clujului.
"AtenĹŁionăm Primăria asupra gravelor probleme de locuire care ne afectează pe noi, romii evacuaĹŁi de pe strada Coastei în decembrie 2010, la groapa de gunoi a oraşului de la Pata Rât. Suntem peste 250 de persoane care locuim în 40 de camere de câte 18 metri păatraĹŁi, din zece case modulare, şi folosim la comun cele zece băi de câte şase metri pătraĹŁi.

Pe pereĹŁii apartamentelor a apărut igrasia, sub linoleumul de plastic s-a adunat apă din sol, iar tavanul prezintă fisuri.  Primăria ne-a mutat pe rampa de gunoi pentru a da terenul bisericii, de parcă nu ar fi avut alte terenuri", a spus Petru Greta, unul dintre protestatari.
El a precizat că are trecută în cartea de identitate adresa de pe strada Coastei, unde locuia de peste 20 de ani.
La rândul său, Vincze Eniko, reprezentant al Grupului de Lucru al OrganizaĹŁiilor Civice, a avertizat asupra "consecinĹŁelor sociale dramatice ale constituirii unui ghetou al sărăciei lângă groapa de gunoi a oraşului şi lângă staĹŁia de deşeuri chimice" şi a cerut CL acordarea unui alt teren pentru familiile de romi mutate de pe strada Coastei la Pata Rât.
Ea i-a invitat pe consilierii locali să facă o vizită la Pata Rât, în 10 iunie, alături de mai mulĹŁi oficiali europeni, pentru a vedea în ce condiĹŁii locuiesc romii mutaĹŁi acolo.
Prezent la şedinţă, mitropolitul Clujului, IPS Andrei, a declarat că Mitropolia a cerut terenul de pe strada Coastei deoarece are nevoie de el pentru construirea unor unităţi de învăţământ.  "Cele două şcoli teologice ale noastre funcĹŁionează într-un spaĹŁiu mic.

            Ar fi nevoie de o construcĹŁie pentru Facultatea de Teologie şi alte spaĹŁii de învăţământ şi de cazare, inclusiv o capelă", a spus IPS Andrei. Consilierii locali au aprobat, cu unanimitate de voturi, proiectul de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a terenului de 5.000 de metri pătraĹŁi, situat pe strada Coastei din municipiu, în vederea construirii unui complex bisericesc.

Vasile Măgrădean, corespondenti@mediafax.ro