Căutare

„Asta e ceea ce ne dă Traian Băsescu şi primarului Clujului”, „în toiul iernii, la –6 grade ne scot afară din case... doar în România se întîmplă aşa ceva”, „au venit un batalion de jandarmi şi poliţişti, dar nimeni altcineva de la primărie, dar cînd se apropie votul, toţi vin să ne viziteze”, „oare Uniunea Europeană permite o asemenea discriminare şi să ne expulzeze la marginea oraşului?”, strigau în această dimineaţă romii de pe strada Coastei, în timp ce îşi îndesau lucrurile în sacii de nailon.

Copii, părinţi, bătrîni, toţi trebuie să îşi mute catrafusele pînă la sfîrşitul zilei şi să elibereze terenul de pe strada Coastei, unde au locuit ani buni sub ochii autorităţilor clujene, în barăci improvizate. Evacuarea romilor a început cu noaptea în cap, de pe la ora şase, iar pînă deseară toată lumea trebuie să îşi ia tălpăşiţa. Deşi mai-marii oraşului nu au dat faţa cu romii revoltaţi de pe Coastei, s-au asigurat că nici un incident nu va apărea şi au trimis zeci de jandarmi şi poliţişti comunitari pentru a împînzi zona.

„Nimeni nu stă de vorbă cu noi. A venit un batalion de jandarmi, dar primarul şi viceprimarii, nu. Eu stau de 17 ani aici cu soţia şi copiii. Pe noi nu ne-au repartizat în casele alea modulare de la Pata Rât. Unde să ne mutăm pe frigul ăsta? Am fost în audienţă la viceprimarul Laszlo Attila şi ne-a promis că nu ne va muta de aici pînă cînd nu vom avea unde”, spune revoltat Oscar Harco.

 

Locuiau de 20 de ani pe strada Coastei

 

În timp ce familiile cu buletin de Cluj, care au primit un loc în casele modulare, îşi îndesau lucrurile şi mobila în basculele puse la dispoziţie de autorităţi, zeci de romi, aflaţi în pragul disperării, strigau cît îi ţineau puterile la poliţiştii comunitari pentru a le amîna evacuarea.

 

„Cum e posibil aşa ceva? Cînd vine ziua alegerilor, toţi sînt prezenţi şi vin să ne spună ce să votăm. Eu stau aici de 20 de ani de zile. Ştiu că stau ilegal pe domeniul public, dar din ’98 fac solicitări peste solicitări la primărie să mi se acorde o locuinţă socială şi nimic. Dacă nu ar avea, dar oferă locuinţe ANL angajaţilor primăriei. Noi avem buletine de Cluj”, mărturiseşte un alt bărbat, cu ochii în lacrimi.

 

Prezentă la faţa locului, şeful Poliţiei Comunitare, Minodora Fritea, striga la angajaţii RADP pentru a-i ajuta pe oameni să îşi încarce lucrurile în camioane. „Puneţi mîna şi mutaţi mobila, nu staţi aşa, că de asta aţi venit aici să munciţi”, îi avertiza Fritea pe muncitorii de la RADP, care se plimbau cu mîinile în buzunare printre scaunele, dulapurile şi sobele romilor de pe Coastei.

 

Cei cu buletin de Cluj au prioritate

 

Că e iarnă ştiu şi ei, dar nu au putut amîna evacuarea, spun oficialii primăriei. Cele zece case modulare înşiruite au fost recepţionate abia săptămîna aceasta şi au devenit funcţionale miercuri, motiv pentru care administraţia locală a decis să îi mute de urgenţă pe romi la Pata Rât. Dacă ar fi aşteptat să treacă iarna, viceprimarul Laszlo Attila spune că alţii ar fi ocupat abuziv casele.

 

„Alaltăieri am făcut recepţia tehnică a caselor şi am notificat oamenii, iar ieri am trecut la repartizare”, a declarat Laszlo.

 

Prioritate au avut cele 18 familii de romi care au locuit în chirie în casele primăriei de pe Coastei şi cărora le expirase contractul în 2009. „Ei au continuat să plătească chirie pe principiul dreptului civil de de tacită relocaţiune. Sînt 56 de familii ce locuiesc pe Coastei. Sînt zece case înşiruite, iar într-una există patru apartamente, pe care noi le oferim persoanelor fără adăpost. Sînt construite la standarde limite, dar nu putem face ANL-uri pentru ei. Patru familii împart o baie. Se vor muta 40 de familii acolo, iar altor zece care nu au primit, dar au buletin de Cluj, li se permite să îşi mute temporar bărăcile pe un teren lîngă”, a declarat purtătorul de cuvînt al primăriei, Oana Buzatu.

Restul care nu au buletin de Cluj vor fi urcaţi în trenuri şi trimişi acasă.

 

Vor construi alte barăci la Pata Rât

 

Reprezentanţii primăriei promit că pînă deseară toate familiile vor fi mutate în casele modulare şi vor fi ridicate şi barăcile celor care nu au primit o locuinţă.

 

„Nu se schimbă nimic. Îşi pot lua materialele, sînt angajaţi de la RADP care îi va ajuta şi le vor ridica astăzi pe toate. Cele zece familii se vor muta temporar acolo, pînă cînd vom construi şi pentru ei case modulare. A fost inclus acest lucru pe lista de priorităţi pe 2011. Deocamdată nu avem altă alternativă, aşa că vor sta tot în improvizaţii, ilegal şi toleraţi de noi, pînă cînd rezolva problema. Dacă nu sînt gata pînă deseară, oamenii pot dormi la Prison Fellowship sau la Azilul de Noapte”, a explicat Buzatu.

 

Cît timp părinţii se vor ocupa de construirea noii barăci, copii pot sta sau înnopta în centrele de plasament, aflate în administrarea Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. „Nu e aşa greu să îşi facă la loc coşmeliile. Le bat una de alta. Să se înţeleagă faptul că nu îi luăm cu forţa pe copii, ci cu acordul părinţilor”, a adăugat purtătorul de cuvînt al primăriei.

 

Toţi cei care vor locui în casele modulare trebuie să plătească o chirie de 30 de lei pe lună.

 

Zece oameni într-o cameră

 

În schimb, oamenii au văzut casele abia astăzi, cînd şi-au transportat din lucruri. Unii mai norocoşi vor locui într-o cameră doar cinci persoane, însă alţii, care trebuie să aibă grijă şi de mama-soacră şi fraţii lor ce nu au primit astfel de case, se vor îngrămădi cîte zece persoane între patru pereţi. „Acum am venit de acolo. Nu încap nici două paturi. Nu vă intră nici dulapurile”, strigau bărbaţii, în timp ce mai încărcau din lucruri.

 

„Cum ajung copiii la şcoală?”

 

Marea nemulţumire a romilor de pe Coastei, pe lîngă frigul pe care trebuie să îl îndure, este că sînt mutaţi la „capătul lumii”, de unde le va fi foarte greu să îşi trimită copiii la şcoală. „Fata mea e în clasa a şasea şi e prima la învăţătură. Am patru copii, din care doi merg la grădiniţă, iar băiatul mare învaţă în centru. Cum să mă împart în patru părţi?”, povesteşte o altă femeie. „Eu sînt casier la o benzinărie, lucrez cu oamenii”, „Eu ies de la muncă la ora zece seara. Cum ajung noaptea la Pata Rât?”, se auzea prin mulţimea de oameni.

 

În replică, reprezentanţii primăriei asigură că începînd de luni vor fi puse la dispoziţia elevilor microbuze sau autobuze de la RATUC. Direcţia de Asistenţă Socială a fost însărcinată să facă un inventar privind situaţia fiecărui copil şi să întocmească o listă cu şcolile unde trebuie să ajungă.

 

„Se va conveni la un orar cu părinţii şi elevii vor fi duşi şi aduşi de la şcoală”, a afirmat Buzatu. Deşi unii oameni spun că au auzit că primăria a vîndut terenul unui investitor privat, care nu îi mai vrea acolo, autorităţile locale neagă acest lucru. "Consiliu local va decide ce se va întîmpla cu terenul. Oricum va fi folosit în scop public, fiindcă e nevoie de grădiniţe, şcoli în zonă", a subliniat Buzatu.

 

Românii de pe Coastei se tem de romii de la Pata Rât

 

Printre romii de pe Coastei se află şi cîteva familii de români care s-au obişnuit să vieţuiască printre ei. Numai că mutarea lor printre alţi romi necunoscuţi, taman în colonia de la Pata Rât, despre care nu au auzit lucruri bune, nu le surîde deloc.

 

„Sîntem cîţiva ce stăteam în chirie în casele primăriei. Am învăţat să trăim printre romi, dar nu ne puteau găsi o locuinţă în oraş? Chiar aşa era de greu? Vor să ne izoleleze acolo la Pata Rât, ca şi în lagărele de la Auschwitz”, spune Crina Gocan.