Căutare Numele cotidianului: Diário de Notícias (Cotidianul de Ştiri) Nicolas Sarkozy convenceu Silvio Berlusconi a apoiar os seus planos de revisão do Acordo de Schengen, no sentido de tornar mais restritiva a circulação de pessoas na União Europeia. Actualmente, estão abrangidos 22 dos 27 Estados membros, com Irlanda e Reino Unido a serem as excepções, assim como Bulgária, Roménia e Chipre que, no entanto, se preparam para aderir. Por outro lado, países como a Noruega, a Suíça e a Islândia, embora continuem de fora da União Europeia, aceitam sem quaisquer restrições a livre circulação advogada por Schengen (nome da cidadezinha luxemburguesa onde o acordo foi assinado em 1985). O entendimento entre o Presidente francês e o primeiro-ministro italiano foi conseguido durante a visita que Sarkozy fez a Roma, numa cimeira bilateral que serviu para apagar alguns focos de tensão, um deles ligado à recente vaga de imigração ilegal vinda do norte de África. Frágil face à pressão migratória devido à proximidade de ilhas como Lampedusa da costa tunisina, Itália decidiu redistribuir os ilegais (tunisinos sobretudo, mas também líbios e egípcios) pelo resto da Europa, atribuindo-lhes vistos que permitiam viajar livremente. Com familiares em França, muitos desses imigrantes tentaram depois chegar de comboio ao país de Sarkozy, que retaliou suspendendo durante algum tempo as ligações ferroviárias nos Alpes. Sarkozy pretende convencer os parceiros europeus a estudarem novas formas de restabelecer o controlo das fronteiras em caso de necessidade urgente. Até agora, o Acordo de Schengen é suspenso por razões ligadas à organização de grandes eventos ou por potencial ameaça à segurança interna. Portugal já o fez por duas vezes, em 2004 por ocasião do Campeonato Europeu de Futebol e no ano passado quando Lisboa acolheu a Cimeira da NATO. Mas é pouco provável que qualquer revisão dos termos do Acordo de Schengen, que a Comissão Europeia admite estar a pensar, vá tão longe como Sarkozi defende. Até porque chamar à imigração ilegal ameaça grave à ordem pública ou segurança interna é uma ideia polémica, que contraria o espírito de solidariedade que é assumido por muitos europeus como um valor inegociável. Mas o debate está relançado.
Traducere în limba română:
Sarkozy l-a convins pe Berlusconi să vină în sprijinul planului său de a revizui Acordul cu privire la spaţiul Schengen, în sensul de a adopta măsuri şi mai dure referitoare la libera trecere a persoanelor în UE. Actualmente au aderat 22 dintre cele 27 de state membre, Irlanda şi Regatul Unit fac excepţie precum şi Bulgaria, România si Ciprul care asteaptă decizia referitoare la aderare. Înţelegerea dintre preşedintele francez şi premierul italian a fost dezbătută în timpul vizitei lui Sarkozy la Roma, în cadrul unei reuniuni bilaterale care a ajutat la eliminarea unor presiuni acumulate printre care se numără noul val de imigranţi veniţi din nordul Africii. Fiind ţintă uşoară a migraţiei din cauza apropierii Tunisiei de insula Lampedusa, Italia a luat decizia de a-i împărţi pe imigranţii ilegali (majoritatea tunizieni, dar şi libanezi precum şi egipteni) în restul Europei, acordându-le vize care să le permită libera trecere. Mulţi dintre aceştia având rude în Franţa, au încercat să ajungă cu trenul la ele, insă Sarkozy s-a opus prin suspendarea traficului feroviar din Alpi pentru o anumită perioadă. Sarkoyz urmăreşte să îi convingă pe partenerii europeni să ia în considerare noi forme de control vamal în caz de urgenţă. Deocamdată acordul Schengen este suspendat din motive legate de organizarea unor evenimente de importanţă majoră sau pentru o posibilă ameninţare a securităţii interne. Însă este puţin probabil ca o revizuire a termenilor Acordului Schengen, pe care Comisia Europeană recunoaşte că o are în vedere, să constituie o schimbare majoră precum doreşte Sarkozy. A spune că imigraţia ilegală constituie o ameninţare gravă a ordinii publice este ea însăşi o idee polemică contrară spiritului de solidaritate adoptat de mulţi europeni şi pe care şi l-au asumat drept o valoare ce nu poate fi negociată. Dar dezbaterea are totuşi loc. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |