Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Cotidianul
Anul şi data apariţiei: 22-02-2009
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Catalina Mihai
Titlul articolului: Romii din Italia: „Aplauze, băi, pentru domnul preşedinte!“
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.cotidianul.ro/iganii_in_europa_bani_multi_vointa_putina-74388.html


Numele cotidianului

Articolul: 

Ţiganii în Europa: bani mulţi, voinţă puţină

22 Feb 2009 Catalina Mihai

Comisia Europeană a alocat, prin Fondul Social European, circa 275 milioane de euro pentru integrarea romilor, în 2000-2006. Nu toate ţările au apelat la aceste fonduri.
Italia avea încă de atunci una dintre cele mai mari comunităţi de romi din UE, între 90.000 şi 180.000, la care se adăugau şi romii veniţi din Europa de Est. Cu toate acestea, Italia nu a solicitat nici un ban. Spania, în schimb, a prezentat proiecte pentru integrarea romilor şi a primit 52 milioane de euro. Polonia, care a aderat la UE în 2004, a obţinut şi ea 8,5 milioane de euro, deşi numărul romilor din această ţară era mult mai mic în comparaţie cu Italia. Potrivit cifrelor oficiale, în Polonia ar trăi între 15.000 şi 20.000 de romi.

Conform unor date neoficiale, numărul lor ar atinge 50.000, deoarece mulţi nu se declară romi. Şi Cehia a primit 4 milioane, iar Ungaria, un milion. Deşi nu erau încă membre UE, România şi Bulgaria au beneficiat de 60 milioane de euro, prin programele de preaderare. „Autorităţile nu au reuşit niciodată să cadă de acord că este timpul să pună la punct o strategie pe termen lung”, declara anul trecut Nicolas Berger, preşedintele Amnesty International Bruxelles. Şi preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a avut o serie de polemici cu guvernul de la Roma în privinţa lipsei unei strategii pentru romi şi pentru persoanele defavorizate. Actualul ministru italian de Externe, Franco Frattini, preciza - în perioada în care era comisar european pentru Justiţie - că „Italia nu a fost întotdeauna promptă în prezentarea unor proiecte” în acest sens.

Cehia a fost mult timp scena unor acte de discriminare îndreptate împotriva populaţiei rome, ce numără între 250.000 şi 300.000 de oameni. Incidentele au început în 1999, după ce în oraşul Nestemice a fost ridicat un zid pentru a separa romii de restul locuitorilor. În urma protestelor interne şi internaţionale, zidul a fost dărâmat, dar au început o serie de manifestaţii împotriva romilor. Cele mai violente au fost cele de anul trecut, din 17 noiembrie, când simpatizanţi ai Partidului Muncitorilor - de extremă dreaptă - s-au bătut cu poliţiştii care i-au împiedicat să atace o comunitate de romi din oraşul Litvinov. Şapte poliţişti şi şapte demonstranţi au fost răniţi, iar 15 extremişti au fost arestaţi. Până în 2004, în Slovacia discriminarea romilor era la ordinea zilei. Romii erau obligaţi să trăiască în adevărate ghetouri, iar unele autorităţi locale emiteau legi prin care romilor li se interzicea să intre în localităţile respective, relata „Christian Science Monitor”.

Segregarea se făcea încă de la şcoală, mulţi copii romi fiind repartizaţi chiar în şcoli pentru persoane cu dizabilităţi mentale, potrivit CNN. Rapoartele Amnesty International din 2007 şi 2008 arată că situaţia nu s-a schimbat prea mult. Segregarea în şcoli continuă să fie practicată mai ales în estul ţării. Multe comunităţi de romi trăiesc încă la marginea satelor şi a oraşelor, fără a avea acces la apă curentă, căldură sau electricitate. Rata şomajului este situată între 80 şi 90% printre cei peste 500.000 de romi.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.