Căutare

Articolul: 

Gherila urbană româno-italiană, alţi morţi şi răniţi

22 Feb 2009 Catalina Mihai

Ministrul român al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, se duce astăzi în Italia pentru a domoli curentul xenofob şi a discuta situaţia românilor din Peninsulă. Între timp, violenţele dintre români şi italieni continuă.

„Comunitatea românească din Italia şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale excelente“ sunt principalele obiective ale vizitei de luni a ministrului român de Externe, Cristian Diaconescu, la Roma, la invitaţia omologului său italian, Franco Frattini. „În ceea ce priveşte comunitatea, voi avea în vedere atât protejarea drepturilor şi a demnităţii celor peste un milion de români care trăiesc în Italia, cât şi sprijinirea autorităţilor italiene pentru combaterea infracţiunilor cu autori români“, a precizat într-un comunicat şeful diplomaţiei române, adăugând că aceste infracţiuni „reprezintă acte izolate şi individuale pentru care sancţiunea legală trebuie aplicată celor care le comit şi nu întregii comunităţi“.
Potrivit unor surse din MAE, Cristian Diaconescu a insistat să aibă întrevederi şi cu parlamentari italieni de la putere şi din opoziţie pentru rezolvarea situaţiei.

Primele măsuri luate de guvernul de la Roma, ce vizează, printre altele, instituirea patrulelor cetăţeneşti, au fost contestate deja. Vaticanul a denunţat „abdicarea de la statul de drept“, iar şase asociaţii ale poliţiştilor consideră că legea i-ar putea încuraja pe cei dispuşi să-şi facă singuri dreptate.

Respingerea generalizărilor şi a culpabilizării unui întreg popor a fost şi mesajul unor scrisori citite duminică în cele 100 de parohii ortodoxe române din Italia. Una era adresată autorităţilor religioase, iar cealaltă era o scrisoare adresată Italiei şi semnată de „un român obişnuit“, care nu omoară şi nu fură. Din punctul de vedere al simbolisticii religioase, momentul este foarte important pentru creştini, întrucât a fost ultima duminică înainte de postul Paştelui, denumită Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi.

Un apel similar a făcut şi primarul Romei, Gianni Alemanno, care a avertizat că orice generalizare este greşită, iar italienii comit şi ei numeroase agresiuni sexuale, notează „Il Messaggero“. „S-au înregistrat fapte penale foarte grave, unele implică nomazi, altele imigranţi comunitari sau extracomunitari, dar trebuie făcute distincţii în interiorul fiecărui grup etnic“, a subliniat Alemanno, precizând că în fiecare grup „există persoane bune şi rele, criminali şi oameni cinstiţi“.

Sebastian Bodu şi Marian Jean Marinescu, europarlamentari în cadrul grupului PPE-DE, au trimis o scrisoare autorităţilor italiene prin care solicită un dialog al acestora cu asociaţiile românilor din Italia şi protestează, totodată, faţă de imaginea „falsă şi ne-dreaptă“ creată românilor. Cei doi susţin că etichetările generale din ultimul timp reprezintă şi o „barieră“ în calea integrării românilor în societatea italiană.

Pe de altă parte, la sfârşitul săptămânii s-au înregistrat noi agresiuni împotriva românilor şi noi infracţiuni comise de aceştia. Astfel, un grup de tineri a aruncat în noaptea de vineri spre sâmbătă cu sticle incendiare într-un magazin alimentar al unor români, la Roma. În schimb, marşurile organizate de mişcarea de extremă dreaptă Forza Nuova nu s-au bucurat de prea multă susţinere, în capitală numărul demonstranţilor fiind de cel puţin 100.

Situaţia însă riscă să se escaladeze din nou după ce Georgeta Nichita, românca suspectată, împreună cu soţul ei, de uciderea administratorului clădirii în care locuia, la Roma, şi-a mărturisit fapta. Femeia, însărcinată în şase luni, a declarat că şi-a pierdut capul atunci când au fost ameninţaţi cu evacuarea, dacă nu plătesc restanţele la întreţinere, scrie „Il Giornale“. Împreună cu soţul ei, Andrei Gabriel Nichita, a încercat să ascundă urmele omorului, tranşându-l în bucăţi pe administrator pentru a-l băga într-o valiză.

În schimb, Alexandru Isztoika Loyos, care a recunoscut marţi că a violat o adolescentă pe 14 februarie, a revenit asupra declaraţiilor, susţinând că a mărturisit sub presiune. El a declarat că a fost forţat să mărturisească, fiind supus unor violenţe şi presiuni psihologice.