Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Cotidianul
Anul şi data apariţiei: 28-10-2008
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Catalina Mihai
Titlul articolului: Românii din Italia alimentează fenomenul “muncii gri”
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.cotidianul.ro/romanii_din_italia_alimenteaza_fenomenul_muncii_gri-62548.html


Numele cotidianului

Articolul: Românii din Italia alimentează fenomenul “muncii gri”

28 Oct 2008

Românii din Italia tind să declare în faţa autorităţilor că lucrează mai puţine ore şi în general spun că sunt angajaţi cu contract part-time, arată un studiu al organizaţiei neguvernamentale Caritas Italia.
În contextul intrării în legalitate a tot mai multor lucrători români în Italia, în creştere cu 116% în 2007, se înregistrează "anomalii" îngrijorătoare: diminuarea orelor lucrate de o persoană şi o creştere a numărului angajaţilor cu contract part-time, se arată într-un studiu Caritas Italia. 

Volumul Romania. Immigrazione e lavoro in Italia (România. Imigrare şi muncă în Italia), realizat de Fundaţia Caritas Italia şi lansat marţi de Ministerul Afaceruilor Externe, atrage atenţia asupra unui fapt îngrijorător, care poate avea consecinţe profunde asupra comunităţii de români din Italia. 

Lucrarea explică pe larg cum, în contextul noilor intrări în legalitate a lucrătorilor imigranţi din Italia, "se înregistrează anomalii care nu pot să nu genereze suspiciuni şi îngrijorare. Începând cu anul 2000 şi până în prezent se evidenţiază în construcţii o diminuare a orelor lucrate de fiecare lucrător şi în paralel o creştere a numărului angajaţilor cu contract part-time". 

Această evoluţie semnalează o diminuare a "muncii la negru" şi răspândirea "muncii gri", declarată parţial. Între 2006 şi 2007 numărul contractelor part-time a crescut cu peste 74,9%, iar în Roma această creştere a fost de 95% (una dintre zonele cu cea mai mare concentrare a populaţiei române). Numărul orelor lucrate pe an a scăzut la minimul atins în 2000 - doar 921, conform Observatorului Feneal UIL. 

Astfel, potrivit datelor Institutului Naţional împotriva Accidentelor de Muncă şi Bolilor Profesionale din Italia (INAIL), la sfârşitul anului 2007 s-a înregistrat o creştere cu 306.557 de persoane a numărului lucrătorilor români faţă de sfârşitul anului 2006. De la 263.210 persoane la sfârşitul anului 2006, în luna noiembrie 2007 erau înregistraţi în Italia 569.767 de lucrători români. 

În aceste condiţii, autorii lucrării afirmă că la un an de la intrarea României în UE, numărul cetăţenilor români cu contracte de muncă legale a crescut cu 116%. Se remarcă, de asemenea faptul că a crescut cu 127% numărul bărbaţilor, cetăţeni români angajaţi legal, aceştia fiind în număr de 172.125 persoane, faţă de femei al căror număr a crescut cu 106% (134.432 persoane).
În anul 2007, proporţia care reflectă prezenţa femeilor din totalul lucrătorilor români prezenţi în Italia a scăzut la 45,9%, de la 48,3% în 2006. Această evoluţie este explicată prin concentrarea femeilor în sectorul muncii casnice şi al asistenţei familiale (22,5% din total în anul 2006). 

Şi acest sector este caracterizat prin expunere la fenomenul muncii la negru, care se concretizează printr-o rezistenţă majoră a angajatorilor legat de formalizarea raporturilor de muncă, în ciuda simplificărilor aduse de integrarea României în UE.
De asemenea, în domeniul construcţiilor, un alt sector supus riscului "muncii la negru", a fost identificat un fenomen consistent de intrare în legalitate a lucrătorilor, urmare a intensificării acţiunilor Inspecţiei Muncii, instituţie aflată în subordinea Ministerului Muncii. 

În prezent, domeniul construcţiilor constituie un bazin important pentru angajarea muncitorilor români, domeniu în care, conform INAIL, între august 2006 şi decembrie 2007 au fost angajaţi 115.060 de lucrători străini (55% din total), 69.759 fiind de origine română. 

Colectivitatea română este cea mai numeroasă în panorama migraţiei străine în Italia. Prezenţa sa a început să crească notabil de la sfârşitul anilor '90, iar în prezent aproximativ unul din şase imigranţi (15%) este român. 

Volumul România. Imigrare şi muncă în Italia oferă şi o serie de concluzii care vizează armonizarea relaţiilor de convieţuire între cetăţenii români şi italieni. Astfel, autorii arată că că românii sunt distribuiţi omogen în teritoriu. Ei au intrat pe piaţa muncii din Italia, răspunzând cererii de mână de lucru, în special în sectoarele de asistenţă şi îngrijire a persoanelor şi în construcţii. 

"Integrarea este un proces lent, în care, pe de o parte, societatea absoarbe elementele străine şi diverse (din punct de vedere cultural) fără a încerca să le schimbe caracteristicile, iar pe de altă parte individul care doreşte să se integreze în această societate începe să aibă sentimentul de apartenenţă, identificând valorile comune", scriu autorii cărţii. 

"Integrare nu înseamnă asimilare", a avertizat dr. Livio Corazza, director pentru Europa al Caritas Italia, prezent la Bucureşti cu ocazia lansării volumului. 

Răspândirea rasismului şi psihoza mediatică iscată în jurul imigranţilor se transformă într-un un obstacol pentru integrarea socială, nu numai a românilor, dar şi a tuturor străinilor care doresc să se stabilească în Italia, se arată în studiul Caritas Italia. 

Recomandările Caritas Italia pentru îmbunătăţirea situaţiei se referă la promovarea valorilor culturale româneşti, stabilirea unor contacte mai strânse între instituţiile italiene şi asociaţiile româneşti şi crearea de programe culturale comune.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.