Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Gândul
Anul şi data apariţiei: 11/3/2007
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: editoriale
Autorul articolului: Dragos Bota
Titlul articolului: Bătăi, buldozere şi tot mai multă ură – efectul Mailat asupra românilor din Italia
Numărul fotografiilor: 9
Acces online: https://www.gandul.info/news/batai-buldozere-tot-multa-ura-efectul-mailat-asupra-romanilor-it-1024144


               Bătăi, buldozere şi tot mai multă ură – efectul Mailat asupra românilor din Italia



Sute de italieni s-au rugat la înmormântarea Giovannei Reggiana

Bătăi, buldozere şi tot mai multă ură – acesta este „meniul” pentru românii din Italia la sfârşit de săptămână. Un grup de români, care-şi făceau cumpărăturile vineri seara în Tor Bella Monaca, au fost atacaţi de mai mulţi bărbaţi cu cagule. După ce i-au bătut, atacatorii au reuşit să dispară. Cel mai grav dintre ei a fost internat în secţia de chirurgie a spitalului din Tor Vergata. Deşi am încercat să vorbim cu Emil Marcu, oficialii spitalului au refuzat să ne permită accesul, invocând tot felul de motive birocratice. După atacul asupra românilor, primarul Romei, Walter Veltroni, a încercat să liniştească apele printr-un comunicat în care a susţinut că "în acest moment este nevoie de foarte multă responsabilitate din partea tuturor. Ura şi folosirea acesteia în orice fel sunt străine comunităţii noastre”.

În paralel, autorităţile din Roma au continuat operaţiunile de “debaracarizare”. Ieri dimineaţă, la expirarea ultimatumului de 48 de ore dat corturarilor români de la Tor di Quinto, au început operaţiunile de distrugere a taberei ilegale. Primul utilaj a sosit pe la şapte dimineaţa, dar acţiunea a început după vreo oră şi ceva. Între timp, italienii comentau de zor situaţia. “Să-i ia dracu. Nu se poate aşa ceva. Să omori omul”, se ambala unul dintre şoferi. Extrem de jovial, coordonatorul de la Protecţia Civilă era convins că “nu toţi românii sunt răi”. Demolatorii au fost întâmpinaţi doar de câteva pisici abandonate de ţiganii din şatra lui Mailat. Prima oară, toată zona a fost stropită cu dezinfectant, după care românii de la C.S.F.S.(Centri Sana Full System) au trecut la “deminarea” zonei. Vreo două duzini de baterii de maşină şi butelii au fost scoase de prin cocioabele abandonate. Bătăi de cap le-au dat doar câteva uşi, legate cu lanţuri. Problema a fost rezolvată simplu – cu câteva picioare bine plasate la mijlocul obstacolelor. Primele care au căzut sub lama buldozerelor au fost coşmeliile de la marginea drumului. Câţiva şobolani dolofani au ţâşnit speriaţi de sub grămezile de gunoie, răscolite de lama unui Caterppilar şenilat. O parabolică cocoţată în vârful unui copac a fost doborâtă odată cu pomul, care încurca operaţiunile de curăţire a zonei.


Pe când aproape jumătate din casele de carton de la Tor di Quinto erau deja istorie, în central Romeo, la basilica Cristo Re se înălţau rugi pentru Giovanna Reggiana. Sute de cetăţeni ai Romei au venit alături de oficialităţi pentru a o plânge. În biserică, preoţii care au oficiat slujba au îndemnat la iertare - “Nu a murit întâmplător. A fost ucisă, dar trebuie să lăsăm Justiţia să meargă pe drumul ei. Nu cu intoleranţă, cu extremism sau xenofobie vom rezolva problema”. Cortegiul funerar a plecat în aplauzele asistenţei, după care a început scandalul. “Ar trebui exterminaţi toţi. Gata. Aveţi grijă români!”, striga ameninţător o brunetă îmbrăcată cu-n pulover roşu. Puţin mai încolo, câteva bătrânele erau la fel de nemulţumite “nu se mai poate cu infractorii ăştia. Trebuie să terminăm. Aceasta este patria noastră!”.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.