Căutare Numele cotidianului: Gândul Extrema dreaptă italiană îi ameninţă pe români cu sângePe tomberoane, în Tivoli, au apărut mesaje ameninţătoare: „Ucidem români“ Românii din Italia, nemulţumiţi de pasivitatea Ambasadei „Rumeni di merda”(„români de rahat”) şi „Via acasa rumeni” („mergeţi acasă români”) – acestea sunt vorbele preferate ale tot mai multor italieni. Extrema dreaptă a profitat de scandalul provocat de crima comisă de Romulus Mailat pentru a pune gaz pe foc. Toată Roma a fost împânzită de afişe din care te privesc ochii pătrunzători ai unei femei pline de sânge. „Femeie italiancă violată şi ucisă de un rom. Italia plăteşte cu sânge nebunia imigraţiei”, scrie cu litere de o şchiopă pe afişele prin care Partidul Forza Nuova şi-a chemat susţinătorii, pentru duminică seara, la o demonstraţie în Ponte Milvio. De altfel, fie că sunt în metrou, fie că sunt la vreo tavernă, italienii discută despre problema românilor. Pe lângă atacarea grupului de români, vineri seara, de mai mulţi bărbaţi mascaţi, caz rămas până acum cu autor necunoscut, au început să apară şi alte semne ale intoleranţei. La Tivoli, unde locuieşte o importantă comunitate de români, au apărut pe tomberoane, în acest week-end, mesaje prevestitoare de rău. „Ucidem românii”, au avertizat autorii ameninţării. „Pe stradă, se uită câş la noi când aud că vorbim româneşte. Îi auzim cum vorbesc italienii între ei că suntem stranieri şi le facem probleme. Eu lucrez de la cinci dimineaţa până seara în construcţii. Pentru asta am venit şi, după şase ani de lucru, sunt băgat în aceiaşi oală cu un criminal”, a povestit Mihăiţă Cânu, de 40 de ani, care locuieşte în Tivoli. Cel mai bun barometru pentru tensiunea crescută din rândul comunităţii româneşti din Italia a fost obişnuita întâlnire de duminică de la Anagnina. Dacă, în urmă cu o săptămână, nu mai aveai loc să arunci un ac din cauza românilor veniţi să mănânce un mic şi să afle ultimele noutăţi, ieri bătea vântul. La fel de redus a fost şi numărul autocareler şi microbuzelor care asigură legătura cu ţara. „Nici un sfert din maşinile de duminica trecută nu-s aici. Românilor le este frică şi să mai iasă. Am primit, în ultimele zile, mai multe plângeri că până şi copiii care merg la şcoală au de suferit. Colegii nu se mai joacă cu ei, nu-i mai strigă pe nume, ci le spun doar «rumeno». Noi suntem primii care vrem să fie băgaţi în puşcărie cei care fac mârşăvii. Tot ce se întâmplă până acum nu este decât campanie electorală pentru primarul Veltroni, care încearcă să scape de problema siguranţei publice aruncând-o pe români”, a susţinut Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei românilor din Italia. Acesta a acuzat faptul că autorităţile de la Bucureşti nu au fost interesate de problemele românilor din Italia până acum: „Din ianuarie am cerut în mod oficial crearea unei celule de criză pe lângă Ambasada României la Roma, pentru că am anticipat că asta se va întâmpla. Dar nimeni nu ne-a băgat în seamă. Iar acum suntem lăsaţi să ne descurcăm singuri”. Preşedintele Partidului Românilor din Italia, avocatul Giancarlo Germani, a susţinut şi el că acţiunea este una politică. „Şi până acum exista în Codul penal italian infracţiunea de ocupare abuzivă a domeniului public. Autorităţile au tolerat aceste tabere ilegale. Primarul Veltroni spune la televiziunile de la Bucureşti că trebuie să găsim soluţii împreună, iar la cele italiene are o atitudine dură, spunânând că trebuie să terminăm cu problema românilor, să-i trimitem acasă. Integrarea comunităţii româneşti este cea mai importantă măsură de siguranţă. Românii sunt o forţă de muncă ieftină. Nu se poate să vrei să ai doar braţe care să muncească pe bani puţini şi după aia să te întrebi de ce dorm prin barăci pe câmpuri”. Germani a declarat că rezolvarea situaţiei de criză „depinde foarte mult şi dacă vom avea o reacţie fermă a comunităţii româneşti din Italia, dar şi de atitudinea autorităţilor de la Bucureşti care s-au comportat ca un stat extracomunitar, nu ca unul membru UE”. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |