Frattini: România, ţine-ţi criminalii acasă!
Ministrul
italian de Externe susţine că România trebuie să dea
garanţii că infractorii nu vor mai ajunge în Italia. Replica
omologului său român a fost promptă: „Nu sprijin o retoto rică
ce face astfel de disocieri“.
Deşi a fost
comisar pe Justiţie, Frattini pare să nu cunoască dreptul la
liberă circulaţie pentru cetăţenii europeni.Sursa: Reuters
23 Feb 2009 Frattini
„Franţa a expulzat doar în anul 2008 mai mult
de 7.000 de cetăţeni români, iar Italia a expulzat aproximativ 40. În
acest context, autorităţile române trebuie să ofere
garanţii că nu vor mai exista infractori români pe străzile
noastre“, a declarat Franco Frattini, înainte de începerea dezbaterilor în
Consiliul pentru Afaceri Generale şi Afaceri
Externe ce a avut loc luni la Bruxelles. „Vom
continua să primim români care lucrează respectând legea, dar în
acelaşi timp vom fi fermi cu cei care nu respectă legea“, a
adăugat Frattini, potrivit agenţiei italiene Adnkronos.
Ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, a respins solicitarea
omologului său, argumentând că românii şi italienii au drepturi
egale şi nu se poate vorbi de o vină anticipata.
Ministrul
român a subliniat că prezumţia de nevinovăţie
reprezintă un principiu fundamental al statului de drept. „Toţi
cetăţenii europeni sunt egali, inclusiv în faţa legii. Şi
din acest punct de vedere avem clar dorinţa de a respecta valorile şi
normele europene, în tot spaţiul de apartenenţă la UE. Nu
sprijin o retorică ce face disocieri pe criterii ce nu-şi găsesc
suportul în valorile europene“, a adăugat şeful diplomaţiei
române.
Guvernul României nu poate restrânge arbitrar libera circulaţie a
propriilor cetăţeni, întrucât ar încălca nu numai drepturile
omului, dar şi tratatele europene în vigoare. În plus, decizia de a nu
permite unui cetăţean să părăsească teritoriul
propriei ţări nu poate fi bazată decât pe conduita
personală, iar existenţa unor condamnări anterioare nu
justifică automat o astfel de măsură.
Diaconescu urma să meargă luni la Roma împreună cu Franco
Frattini pentru a discuta în detaliu măsurile de siguranţă pe
care Roma le-a adoptat sub imperiul isteriei naţionale provocate de
infracţiunile recente pentru care sunt învinovăţiţi cu
precădere imigranţii români.
În tot acest timp, cronica neagră a aventurilor românilor în Italia
continuă să se scrie. Presa italiană continuă să
dedice materiale ample aşa-zisei criminalităţi a
imigranţilor români. Cotidianul „Corriere della Sera“ titrează:
„Crime, violenţe, furturi: cazul român“ şi anunţă că
românii sunt acuzaţi de 15% din omuciderile comise de străini în
Italia şi de 37% din furturile care au autori imigranţi.
Totuşi, un cetăţean român cu reşedinţa la Roma a fost
accidentat mortal de un tânăr italian care conducea beat şi drogat.
De asemenea, o traducătoare română implicată în instrumentarea
dosarelor judiciare ale multor infractori români din Italia, inclusiv în cazul
Romulus Mailat, a fost agresată la Roma de români care au ameninţat-o
cu moartea. Duminică, o româncă suspectată de crimă s-a
sinucis într-o închisoare din sudul Italiei.
Bătrâna nevăzătoare de 83 de ani bătută şi
violată pe 15 februarie de un român în oraşul Pavia a murit luni la
spital. Autorul român al agresiunii se află în arest. Presa italiană
scrie şi despre ultimele informaţii privind cazul cuplului de români
acuzaţi că l-au ucis pe administratorul blocului în care locuiau,
după care au tranşat cadavrul pentru a-l potrivi într-o valiză.
Georgeta Nichita a recunoscut că l-a lovit pe bărbat cu un obiect
tare, dar susţine că acesta i-a făcut avansuri sexuale. „Mi-a
spus că dacă nu pot plăti restanţele trebuie să-i ofer
altceva şi a încercat să mă sărute.“ Femeia a completat cu
cinism: „L-am ucis, iar apoi mi-am pus un pahar de vin şi mi-am aprins o
ţigară. Mi-am dat jos hainele murdare de sânge şi am făcut
un duş. Apoi mi-am chemat soţul“, le-a spus Georgeta Nichita
interogatorilor.
Politizarea
infractorilor
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat luni că
„există o problemă de implementare a legii în statul italian“ şi
o problemă de asigurare a liniştii şi ordinii publice în
această ţară de către autorităţi. Predoiu a
adăugat că Ministerul Justiţiei italian a solicitat în ultimii
doi ani transferul în ţară a doar 57 de deţinuţi români din
totalul de 953 de condamnaţi în Peninsulă. Predoiu a prezentat
rezultatele acordului de cooperare judiciară româno-italian. 13
deţinuţi au fost transferaţi efectiv în România, 8 au fost
eliberaţi condiţionat de autorităţile italiene, iar pentru
restul procedurile sunt în curs de executare. „Ministerul italian al
Justiţiei nu a formulat până acum nici o plângere privitoare la
cooperarea cu autorităţile române. Singurele declaraţii
referitoare la infracţionalitatea cetăţenilor români în Italia
au venit din zona politică“, a spus Predoiu. Statisticile Ministerului
Justiţiei arată că circa 40 la sută dintre inculpaţii
sau condamnaţii pentru care instanţele româneşti au emis mandate
europene de arestare s-ar afla în Italia. În 2007, instanţele
româneşti au emis 270 de mandate europene pentru urmăriţi care
au ajuns în Italia, din care autorităţile italiene au executat 173.
De multe ori instanţele italiene refuză executarea mandatelor de
arestare emise de cele româneşti. (Dorin Petrişor)
