Căutare Numele cotidianului: Jurnalul Naţional ÎNCEPE PROCESUL "MAILAT" - Inamicul "numărul 1" al Italiei Mâine, la Roma, în aula buncăr a închisorii Rebbibia, va avea loc prima audiere în procesul în care românul de etnie romă Nicolae Romulus Mailat va fi judecat pentru uciderea, violarea şi tâlhărirea Giovannei Reggiani. Mâine, la Roma,
în aula buncăr a închisorii Rebbibia, va avea loc prima audiere în
procesul în care românul de etnie romă Nicolae Romulus Mailat va fi
judecat pentru uciderea, violarea şi tâlhărirea Giovannei Reggiani. Vânătoarea de imigranţi Italianca a ajuns la spital în comă profundă şi a murit după două zile, din cauza leziunilor grave din zona capului, provocate, spuneau atunci medicii, de lovituri cu o piatră sau o umbrelă. În cele două zile cât Reggiani s-a zbătut între viaţă şi moarte, autorităţile italiene au ras de pe faţa pământului sutele de barăci din zona Tor di Quinto, l-au arestat pe principalul suspect: Nicolae Romulus Mailat şi au aprobat de urgenţă ceea ce avea să devină arhicunoscut ca "decretul pentru siguranţă", un set de legi referitoare la imigranţi, asupra căruia Guvernul italian nu reuşea să se pună de acord de câteva săptămâni. Martora, nebună? Nicolae Romulus
Mailat (25 de ani) a fost arestat de poliţişti a doua zi după
agresarea Giovannei Reggiani, în baza declaraţiilor Emiliei Neamţu,
un fel de verişoară mai îndepărtată a bărbatului
şi vecină de tabără. Femeia le-a spus anchetatorilor
că l-a văzut pe Mailat cum a târât-o şi a aruncat-o în
şanţ de Reggiani, care avea hainele sfâşiate. Mai mult,
poliţiştii au găsit în baraca lui Mailat urme de sânge,
poşeta şi câteva obiecte personale de-ale victimei. În momentul în
care Giovanna Reggiani a murit, Mailat, iniţial reţinut pentru viol
şi jaf, a fost acuzat şi de omucidere. Emilia Neamţu a fost
tratată, iniţial, ca o eroină de ziarele italiene. Tot
jurnaliştii din Peninsulă au anunţat că femeia şi
familia ei au fost pe punctul de a fi linşaţi de ceilalţi
ţigani din tabără, pentru că-l tradase pe Mailat şi
pentru că, după arestarea acestuia, barăcile lor fuseseră
distruse, iar ei alungaţi sau puşi pe lista de expulzări. Pe
deasupra, s-a vorbit şi despre o fiică a femeii care fusese
ucisă cu mult timp în urmă, în România, tot de un bărbat. Cu
timpul însă, au început să apară întrebări despre
sănătatea mintală a femeii, care era privită în
tabără ca nebună. Viola chiar şi fără… viol La câteva
săptămâni de la decesul Giovannei Regianni, presa din Peninsulă
anunţa că examenele medico-legale au arătat că italianca nu
fusese violată. Alţi martori, alte ciudăţenii În februarie
2008, agenţia italiană ANSA anunţa că cercetările
făcute în România au arătat că cel puţin trei persoane au
asistat la agresarea Giovannei Reggiani fără a interveni.
Mărturisirea aparţinea lui Dorin Obedea, tatăl concubinei lui
Mailat, care le-a declarat procurorilor bucureşteni că a fost martor
la agresiune, alături de Emilia Neamţu, principalul martor al
acuzării, şi de fiul acesteia, Gheorghe Neamţu. Micul mare recidivist graţiat Nicolae Romulus Mailat a fost condamnat în România, pentru un furt comis în adolescenţă, şi şi-a petrecut trei ani într-o "casă de corecţie" (Centrul de reeducare de la Găeşti), de unde a ieşit, potrivit legii, la vârsta majoratului. La scurt timp după ce e ieşit de la reeducare, Mailat a fost prins furând piese metalice, a fost condamnat la trei ani de închisoare. N-a apucat însă să stea după gratii, pentru că a beneficiat de graţierea colectivă dispusă prin Legea 543/2002. Graţierea lui Mailat a avut la bază trei motive: condamnarea la o pedeapsă mai mică de cinci ani, comiterea unei infracţiuni graţiabile şi faptul că a fost considerat infractor primar (faptele comise în timpul minoratului nu se calculează la starea de recidivă). |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |