Căutare

Politicile guvernamentale italiene pentru imigranţi au fost mereu deficitare

 

 În pofida politicii „braţelor deschise” promovate de Italia, autorităţile nu au adoptat nici o măsură pentru a oferi adăpost temporar noilor veniţi

 

 Politicienii italieni:oportunişti, iresponsabili şi chiar insensibili- susţine „The Economist”

 

Criza din Italia declanşată de moartea Giovannei Reggiani şi fenomenul imigraţiei din sânul Uniunii Europene se află în continuare în atenţia presei internaţionale, unele publicaţii abordând un ton mult mai dur la adresa autorităţilor italiene, considerate parţial responsabile pentru situaţia creată.

 

Spre exemplu, BBC o citează pe Mariana Boriţă - un activist social român din Italia - care critică decretul-lege adoptat săptămâna trecută de Guvernul de la Roma, subliniind că totul este „un joc politic şi nimic altceva”. Femeia ridiculizează, de asemenea, eficienţa acestei noi măsuri controversate, precizând că românii care au fost expulzaţi s-au întors probabil în Italia, relatează Mediafax. BBC precizează, preluând o declaraţie a viceprimarului Romei, de origine africană, Jean-Leonard Touadi, însărcinat cu menţinerea securităţii la nivelul capitalei, că decizia de a cere Guvernului adoptarea acestui decret-lege nu a fost una uşoară. „Grupurile de extremă dreapta profită de această criză pentru a pune bazele unei culturi fasciste. Şi încearcă să se organizeze pentru a găsi imigranţi români ca să ofere oraşului un fel de falsă răzbunare”, explică Touadi.

 

 

 

 La rândul său, postul britanic Channel 4 atrage atenţia asupra represaliilor îndreptate de extremiştii italieni împotriva imigranţilor români şi prezintă atacurile care au vizat membrii comunităţii româneşti în ultimele zile. Echipa britanică de televiziune a vizitat mai multe tabere din capitala Italiei, într-una din acestea liderul comunităţii declarând că toţi romii nevoiţi să fugă din calea poliţiei italiene îi solicită ajutorul pentru că nu au încotro să meargă. „Am lansat un apel tuturor comunităţilor de romi din Italia, în special persoanelor din această tabără, chiar şi poliţiştilor, să nu permită accesul infractorilor în taberele noastre”, a declarat liderul.

 

Paradoxul imigraţiei

 

Publicaţia „Financial Times” face o trecere în revistă a măsurilor adoptate de diferite state comunitare pe fondul afluxului de imigranţi români şi bulgari, punând accent pe situaţia din Marea Britanie, unde problema rămâne în continuare subiectul unei ample dezbateri. Cotidianul subliniază că, din vechile 15 state comunitare, doar Suedia şi Finlanda au deschis complet piaţa muncii pentru cetăţenii celor două noi ţări comunitare. FT remarcă însă paradoxul creat în unele state occidentale, pe de o parte imigranţii est-europeni ocupă posturi care nu sunt acceptate de populaţia locală, dar, pe de altă parte, prezenţa străinilor generează temeri potrivit cărora serviciile publice sunt suprasolicitate iar salariile diminuate.

 

Guvernele Berlusconi şi Prodi, de vină pentru criză

 

Tonul cel mai critic a venit însă din partea publicaţiei „The Economist”, care identifică sursa crizei din Italia în politicile promovate în ultimii ani de Guvernele Berlusconi şi Prodi. Poziţia virulentă a primarului Romei, Walter Veltroni, este, de asemenea, explicată de cotidianul britanic prin ambiţiile politice ale edilului capitalei italiene, considerat succesorul cel mai probabil al premierului Prodi, şi prin predilecţia opiniei publice italiene pentru astfel de discursuri în condiţiile în care Executivul se bucură de o cotă tot mai scăzută de popularitate, relatează Mediafax.

 

Măsurile promovate de fostul şi actualul Guvern italian au încurajat sosirea în număr mare a imigranţilor români în Italia, iar primarul Romei poartă o mare responsabilitate pentru criza generată de moartea Giovanei Reggiani. Publicaţia britanică aminteşte, în sprijinul teoriei sale, că fostul Guvern de centru-dreapta condus de Silvio Berlusconi a suspendat restricţiile de viză impuse românilor cu cinci ani înainte de aderarea României la UE, în timp ce actualul Executiv de centru-stânga condus de Romano Prodi a decis să nu restricţioneze accesul muncitorilor din noul stat comunitar.

 

În pofida politicii „braţelor deschise” promovate de Italia, autorităţile nu au adoptat nici o măsură pentru a oferi adăpost temporar noilor veniţi, scrie „The Economist”.

 

O parte din responsabilitate revine primarului Romei, Walter Veltroni, cel care a generat panică la nivelul Guvernului italian după moartea Giovanei Reggiani, subliniază săptămânalul citat. Veltroni este mult mai mult decât primarul celui mai mare oraş din Italia, aminteşte The Economist. În calitate de preşedinte al Partidului Democrat, funcţie în care a fost ales luna trecută, el devine în mod automat posibilul succesor al lui Prodi şi candidat al formaţiunilor de centru-stânga la următoarele alegeri legislative. În consecinţă, primarul Romei are tot interesul să se menţină în centrul atenţiei, subliniază „The Economist”. El reprezintă, de asemenea, o alternativă apreciată la un Guvern nepopular şi fragil, ameninţat în mod constant cu dezmembrarea, de micile formaţiuni din cadrul coaliţiei guvernamentale.

 

Cel mai şocant aspect al decretului-lege adoptat imediat de Guvernul italian este faptul că măsura vizează în mod evident comunitatea românilor din Italia, atrage atenţia cotidianul britanic. Preambulul legii menţionează că „proporţia infracţiunilor comise de străini a crescut, iar cei care comit cele mai multe delicte sunt românii”.

 

Potrivit unei analize realizate de cotidianul „La Stampa”, numărul românilor denunţaţi sau arestaţi de poliţia italiană în 2006 este mai mic decât cel al delincvenţilor aparţinând altor comunităţi de imigranţi, mai scrie săptămânalul.

 

Liderii politici italieni nu sunt în general apreciaţi în interiorul şi în exteriorul ţării, iar modul în care au gestionat prima criză majoră la nivel naţional, care a avut în centru imigranţii români, a demonstrat acest lucru, apreciază publicaţia britanică, ce îi caracterizează pe politicienii italieni drept oportunişti, iresponsabili şi chiar insensibili. (M.T.)