Căutare

Noua varianta a uninominalului elimina lista nationala de rezerva si dubleaza numarul colegiilor uninominale.

Comisia pentru elaborarea Codului electoral a reinceput ieri dupa-amiaza dezbaterile la proiectul legii alegerii Parlamentului in baza votului uninominal. Nu este insa vorba de proiectul Pro Democratia adoptat prin asumarea raspunderii Guvernului si caruia Curtea Constitutionala i-a gasit doua articole in contradictie cu Legea fundamentala. In dezbatere se afla varianta initiala a proiectului PNL-ProDemocratia, care a urmat procedurile parlamentare obisnuite si care a trecut de Senat prin aprobare tacita. Venita in Camera Deputatilor, si aceasta varianta va fi substantial modificata, in urma celor 66 de amendamente introduse de Mihai Voicu (PNL) si Anghel Stanciu (PSD). De altfel, tocmai prin acceptarea acestor amendamente s-a reusit, marti seara, la sediul Pro Democratia, sa se ajunga la consens intre PNL, PSD, UDMR si PC, adica sa se creeze majoritatea necesara votarii lui. PD-L nu a participat la negocieri, dar liderii acestui partid au anuntat ca vor vota proiectul. PRM s-a mentinut pe pozitii, nefiind de acord cu introducerea sistemului uninominal.

Noua varianta, o copie dupa modelul din Slovenia, elimina lista nationala de rezerva care ar fi fost utilizata doar la a treia redistribuire a mandatelor in situatia exceptionala in care un partid ar fi obtinut dreptul la mai multe mandate decit candidati avea. De altfel, existenta acestei liste a constituit si una dintre obiectiile Curtii Constitutionale. Cea de a doua modificare majora o reprezinta numarul de colegii uninominale. In varianta initiala existau un numar de colegii echivalent a jumatate din numarul parlamentarilor dintr-o Camera. Acum s-a optat pentru atitea colegii uninominale citi parlamentari vor fi in viitorul Legislativ.

Sistemul de votare propriu-zis este acelasi ca in varianta initiala. Fiecare partid are dreptul la un singur candidat intr-un colegiu uninominal, iar cetateanul pune stampila de vot pe un singur candidat. Va exista un singur tur de scrutin. Modul de atribuire a mandatelor este si el drastic modificat. Astfel, intr-un judet (un judet este echivalentul unei circumscriptii electorale si are in componenta atitea colegii uninominale citi parlamentari ii revind in functie de numarul locuitorilor - n.a.), voturile pentru candidatii aceluiasi partid se insumeaza si vor reprezenta procentul din circumscriptie al partidului respectiv. Devin automat parlamentari doar candidatii care cistiga colegiul uninominal cu un indice de 50% plus 1 vot. Evident, nu in toate colegiile vor exista astfel de invingatori. Celelalte mandate se vor redistribui in felul urmator: in functie de procentul general obtinut de un partid la nivel de judet se stabileste la cite mandate are dreptul fiecare partid;. se scad (daca exista) mandatele obtinute direct de partide in respectivul judet prin cistigarea cu majoritate calificata a unui colegiu; celelalte mandate la care mai are dreptul fiecare partid se acorda candidatilor care au obtinut cele mai bune scoruri electorale din respectivele partide.

Se poate ajunge astfel in situatia in care un cistigator de colegiu (fara majoritate calificata), din cauza unui scor mai modest obtinut de partidul sau in judet, sa nu devina parlamentar, iar candidatul de pe pozitia a doua sa ajunga in Parlament daca face parte dintr-un partid care a obtinut un procent mare. De asemenea, candidatii partidelor care nu ating pragul electoral de 5% nu primesc mandate nici in situatia in care cistiga un colegiu cu majoritate calificata.

Si la minoritati se inregistreaza noutati. Astfel, minoritatile care obtin voturi sub coeficientul necesar obtinerii unui mandat vor avea dreptul de reprezentare in Parlament pentru un singur deputat. Organizatiile minoritatilor care reusesc sa adune voturi pentru mai multe mandate, dar fara sa atinga pragul electoral, primesc numarul respectiv de mandate. Minoritatea roma si, eventual, cea germana ar fi avantajate de aceasta prevedere. Organizatia minoritatii care trece pragul electoral (posibil cazul UDMR) intra in procedurile similare oricarui partid politic.

• Solutia e la Comisia de Cod electoral

Parlamentarii din Comisia de Cod electoral au votat ieri principiile tipului de uninominal asupra carora PNL si PSD s-au inteles, ei trecind pe banda rulanta o parte insemnata dintre articolele legii. In aproximativ o ora si jumatate au fost adoptate 35 dintre cele 65 de articole ale noii formule de uninominal. Parlamentarii au lasat insa pentru o discutie ulterioara articolele legate de pragul electoral si minoritati, singurul aspect asupra carora formatiunile nu s-au inteles inca. Ieri, paralel, Comisiile juridice ale celor doua Camere ar fi trebuit sa dezbata proiectul de uninominal intors din drum de Curtea Constitutionala, dar din cauza unor erori birocratice, care au facut ca la comisie sa nu fie prezenti decit trei parlamentari, sedinta s-a suspendat.