Legea votului uninominal se află pe lista de critici la adresa României din raportul Departamentului american de stat pe tema drepturilor omului. În textul documentului dat publicităţii miercuri sunt trecute în revistă criticile de care votul uninominal a avut parte, atât din partea mass-media române, cât şi din partea unor oficiali guvernamentali. CINE CÂŞTIGĂ ŞI CINE PIERDE Raportul apreciază că formula complicată de repartizare a locurilor în Parlament avantajează politicieni clasaţi pe locurile doi şi trei în circumscripţiile în care candidează. "Legea votului uninominal consideră minorităţi naţionale doar grupurile etnice reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale. De asemenea, legea prevede pentru organizaţiile nereprezentate în Parlament criterii mai exigente decât cele aplicate grupurilor minoritare reprezentate în Parlament", se arată în document. Raportorii americani rezumă şi câteva dintre regulile incluse în legea votului uninominal, amintind că "aceste organizaţii trebuie să prezinte Biroului Electoral Central o listă de membri egală cu cel puţin 15% din numărul total de persoane aparţinând acelui grup etnic. Dacă 15% înseamnă mai mult de 20.000 de persoane, atunci trebuie oferite cel puţin 20.000 de nume din cel puţin 15 judeţe şi municipiul Bucureşti, cu cel puţin 300 de nume din fiecare judeţ". Astfel de condiţii sunt considerate discriminatorii de organizaţiile neguvernamentale, se mai arată în text. Este vizată "eliminarea rivalilor principalelor organizaţii ale maghiarilor şi romilor - UDMR şi Partida Romilor Pro-Europa". NUMĂRĂTOARE În efortul de a cuantifica la modul cel mai exact măsura în care drepturile omului sunt respectate în România, experţii americani au numărat şi femeile din Parlamentul de la Bucureşti. Concluzia este că, "deşi legea nu restricţionează participarea femeilor la viaţa politică, atitudinile societăţii fixează anumite bariere", întrucât la numărătoare au ieşit "doar 38 de femei în Camera Deputaţilor de 334 de locuri şi opt femei în Senatul de 137 de locuri". Raportul Departamentului de stat mai critică România pentru lipsa condamărilor la închisoare pentru cazurile de corupţie la nivel înalt. "În plus, au existat eforturi de slăbire a prevederilor Codului de Procedură Penală, unele proiecte parlamentare propunând înştiinţarea suspecţilor că sunt interceptaţi", subliniază raportul. INFORMAŢII NEACTUALIZATE Documentul prezentat de SUA este, la rândul lui, ţinta unor observaţii critice din partea Bucureştiului. Ministerul român al Afacerilor Externe preciează, într-un comunicat, că raportul conţine şi informaţii vechi, care nu mai sunt de actualitate. MAE dă drept exemplu libertatea de expresie, capitol la care "se poate remarca faptul că, în anul 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că statul român nu a încălcat libertatea de expresie, chiar în condiţiile aplicării unor sancţiuni în dreptul intern". Ministerul român mai precizează că are "întreaga disponibilitate de a coopera cu autorităţile SUA pentru prezentarea punctului de vedere al autorităţilor române faţă de situaţiile descrise în raport". |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.
În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.
|