Căutare Numele cotidianului: Adevărul Stacy Marie Walker (32 de ani) trăia visul american în Atlanta, SUA. Avea o carieră de succes, avea o casă, avea un statut social. Ea a cunoscut viaţa de artist american apreciat, împărţind scena cu VIP-uri internaţionale precum Carlos Santana, Jon Secada, Monica sau Arturo Sandoval, cât timp a fost una dintre cele patru soprane ale Corului Grammy Jazz. A avut roluri principale în producţii Broadway, jucate în Atlanta şi a fost invitată la una dintre ediţiile Premiilor Grammy. Îşi împărţea viaţa între studioul de muzică şi scenele din SUA. Aşa a fost viaţa americancei Stacy Marie Walker până să ajungă în România, în octombrie anul trecut. Decizia cântăreţei americane Stacy Marie Walker de a-şi imprima trei albume discografice în România a fost în acest context mai mult decât surprinzătoare. Nu şi pentru Stacy, care şi-a găsit ca sursă de inspiraţie muzicală viaţa simplă de la ţară, departe de aglomeraţia din oraşul ei natal, Atlanta. „Multă lume m-a întrebat de ce mergi acolo, în condiţiile în care locuieşti în America. Eu însă nu cred că America este răspunsul la orice", povesteşte Stacy Marie. Romoşel în loc de Los Angeles Solista a hotărât să vină în România, în Romoşel, un mic sat hunedorean aflat la poalele munţilor Retezat. Aici s-a mutat, acum zece ani, o familie belgiană care sprijină comunitatea de rromi din comuna Romos, unde funcţionează şi un studio profesionist de înregistrări. „Mi-a plăcut ideea de a veni într-un loc care, la prima vedere, nu este cel mai bine cotat. E o ţară foarte frumoasă, cu oameni extrem de prietenoşi. Spre exemplu, în America ţi se zâmbeşte, pentru că poate aşa «trebuie»", spune Stacy. Ţăranii care-i zâmbesc sincer atunci când o văd pe uliţele micuţului sat, râul ce traversează localitatea, casele frumoase cu porţi imense din lemn, ce împrumută din stilul săsesc, au făcut-o pe Stacy să se îndrăgostească definitiv de meleagurile mioritice. S-a întors în timp cu 100 de ani Stacy a învăţat să folosească toaleta exterioară sau să tragă apa de la fântână. „E complet diferit de ce aveam în America. Acolo locuiesc într-o casă medie, cu aer condiţionat, curent. Toată lumea are maşină. Nu mergem deloc pe jos. Ador viaţa simplă pe care o trăiesc aici. Folosesc baia afară. Merg să spăl vasele la fântână. Văd trăsuri pe stradă. Parcă m-aş fi întors în timp cu 100 de ani", povesteşte Stacy. La Romoşel, americanca trăieşte într-o anexă a unei case de circa şase metri pătraţi, ce are doar o sobă şi un pat. Aici a aprins, pentru prima oară în viaţa ei, un foc de lemne. „Habar nu aveam să aprind un foc. Mi-a luat două ore să-mi dau seama că trebuie să încep să aprind focul cu nişte bucăţi de lemn mai mici. Voiam să aprind dintr-o dată o bucată imensă. Mie mi se pare totul fascinant. Nu poţi compara ce am găsit aici cu nimic din ce am avut în America", spune Stacy. Cântăreaţa s-a adaptat repede traiului printre ţărani, care o salută de fiecare dată când o văd în drum spre studioul muzical sau spre „Magazinul sătesc". Vedeta printre copiii de Ţigani Chiar dacă aceştia se rezumă doar la a-i da bineţe, Stacy este o adevarată vedetă, la doar cinci kilometri de Romoşel, la Romoş, într-o comunitate de peste 65 de familii de ţigani. Şi asta după ce tânăra a început să-i înveţe muzică pe copiii rromi din comuna Romoş, la un centru de sprijinire a a rromilor înfiinţat de belgieni: „La început mă gândeam că nu voi reuşi, însă sunt foarte plini de viaţă şi extrem de ritmici. Mi-am dat seama că au nevoie de dragoste. Mă gândesc să imprim o melodie cu ei. Am fost impresionată că, deşi sunt săraci, sunt plini de bucurie. Eu ştiu ce înseamnă să mergi într-un restaurant de lux sau cum e să te plimbi cu o limuzină, însă pentru ei electricitatea e un lux". Nu durează nici cinci minute de la apariţia ei şi cei 40 de copii ai ţiganilor din comună aleargă într-un suflet la Centrul „Speranţa", acolo unde Stacy îşi ţine orele. „E cea mai delicată, mai frumoasă şi mai bună doamnă de pe pământ", spune Ancuţa Rabdat, 9 ani, bucuroasă că o revede, după ce timp de trei săptămâni, în perioada sărbătorilor de iarnă, nu a mai participat la lecţiile cu Stacy. „E mai bună decât doamna de la şcoală, care ne dă castane în cap", o completează Alex Buga, 8 ani, elev în clasa I. "Ador viaţa simplă pe care o trăiesc aici. Folosesc baia afară. Merg să spăl vasele la fântână. Văd trăsuri pe stradă. Parcă m-aş fi întors în timp cu 100 de ani." Stacy Marie Walker, Soprană: „I-am zis soţului meu că nu mă mai întorc" Stacy se gândeşte să-şi aducă la Romoşel întreaga familie Pentru a-i motiva să nu lipsească de la orele de muzică, americanca îi ademeneşte pe copii cu instrumente muzicale. „Folosesc un sistem cu puncte. Dacă pur şi simplu se prezintă, primesc un punct. Când asimilează ceva nou, mai primesc unul. La şapte puncte câştigă un fluier. Până acum, 20 de copii de ţigani au reuşit să câştige propriul instrument muzical. Le-am adus chiar laptopul şi aparatul meu de fotografiat. Sunt foarte încântaţi să-şi facă poze", mai spune artista. Interpreta foloseşte o metodă specială de învăţare a muzicii, intitulată Suzuki, prin care copiii asimilează informaţii prin experimente şi joc. Mulţi dintre părinţii lor nu au auzit de legendele muzicii cu care americanca a împărţit scena. Sunt bucuroşi însă că un artist de o asemenea valoare se ocupă de copiii lor, deseori stigmatizaţi de societate. „E un lucru normal şi omenesc ce fac copiii noştri la centru. Beneficiază şi de ore suplimentare. Veniturile familiei mele sunt de 800 de lei şi tot nu mi-aş permite să-mi dau fata să facă muzică. Ce să vorbim de majoritatea, care trăiesc doar din ajutorul social", a declarat Mihai Marchidan, un părinte în vârstă de 44 de ani. Fonduri de la prieteni Stacy va rămâne în România până la sfârşitul lunii ianuarie, chiar dacă iniţial ea ar fi trebuit să stea doar şase săptămâni, pentru a preda lecţii de muzică, dar şi pentru a-şi înregistra 19 melodii, care abordează stilul „rock creştin". Stacy susţine că ar fi avut posibilitatea să-şi înregistreze piesele în Nashville sau Los Angeles, oraşe în care se produce o mare parte din muzica de talie internaţională: „M-am gândit că, ajungând într-un spaţiu considerat «obscur», voi reuşi să creez un album viu, care să cucerească astfel inimile celor ce-l ascultă". Ea lucrează la trei albume discografice, alături de chitaristul Cornel Olar (32 de ani), ginerele belgienilor, pentru care Stacy are o mare consideraţie, într-un mic studio muzical amenajat de el în sat. Pentru a ajunge în România, prietenii şi rudele ei au donat bani. În total, a strâns 7.000 de dolari, din care a cheltuit pentru materialele didactice aduse pentru lecţiile de engleză, pe care le va dona centrului „Speranţa". Urmează turneul internaţional Artista e fascinată de viaţa simplă de la ţară În această vară, artista îşi va prezenta melodiile imprimate la Romoşel, într-un turneu în cele mai importante state americane, unde va cânta alături de Cornel, producătorul albumelor. Nu va putea sta departe de sarmale şi ţuică, de care pur şi simplu s-a îndrăgostit, şi este decisă să se reîntoarcă anul viitor în România pentru a-şi înregistra celelalte piese. „Eu le-am zis atât soţului meu, fratelui şi mamei mele că nu ştiu dacă mai vreau să mă întorc. Atât de mult îmi place aici. Mă gândesc că poate ar fi o alternativă să ne mutăm, cândva, cu toţii aici. Nu e lux, însă e confortabil", a spus Stacy Marie Walker. "M-am gândit că, ajungând într-un spaţiu considerat «obscur», voi reuşi să creez un album viu, care să cucerească astfel inimele celor care-l ascultă." Carte de vizită Stacy Marie Walker s-a născut în Atlanta, Georgia, şi a concertat pe scenele internaţionale peste 25 de ani. Este căsătorită de zece ani cu balerinul american Edgar Walker. În 1996 a fost una dintre cele patru soprane ale Corului Grammy Jazz, susţinând concerte alături de artişti de renume, precum Carlos Santana, Jon Secada sau Arturo Sandoval. A jucat în producţii Broadway în Atlanta, având de cele mai multe ori rol principal.
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |