CÄutare Numele cotidianului: AdevÄrul Copiii cÄldÄrarilor din cartierul Tache din BacÄu sunt luaĹŁi în fiecare dimineaĹŁÄ de acasÄ de cÄtre educatorii de la Ĺcoala „DomniĹŁa Maria“ Ĺi aduĹi la grÄdiniĹŁÄ. Indiferent de vreme, douÄ cadre didactice merg pe la casele rromilor dupÄ micuĹŁi. „DacÄ nu facem acest lucru, pÄrinĹŁii nu-Ĺi dau interesul sÄ-i aducÄ. De voie, de nevoie, copiii vin la gradiniĹŁÄ“, explicÄ Emilia Alexandru, educator. Unii sunt atât de sÄraci încât nu au nici încÄlĹŁÄri pentru a ieĹi pe poartÄ. AlĹŁi copii de rromi sunt nevoiĹŁi sÄ-i care la grÄdiniĹŁÄ Ĺi pe fraĹŁii mai mici lÄsaĹŁi în grijÄ de cÄtre pÄrinĹŁi. „Mama Ĺi tata au plecat cu noaptea-n cap. Eu sunt cea mai mare Ĺi am grijÄ de surorile mai mici. Asta micÄ nu Ĺtiu câĹŁi ani are. Abia merge. O ĹŁin în braĹŁe pânÄ la grÄdiniĹŁÄ“, ne spune Diana StÄnescu, o ĹŁigÄncuĹÄ de cinci ani. Surioara ei de patru ani zadarnic Ĺi-a cÄutat o pereche de papuci prin casÄ. În cele din urmÄ, pentru a nu o lÄsa pe educatoare sÄ aĹtepte foarte mult la poartÄ, s-a lÄsat pÄgubaĹÄ. „Nu o singurÄ datÄ aceĹti copii ajung la ĹcoalÄ dezbrÄcaĹŁi sau desculĹŁi. Sunt copii buni, care au nevoie de educaĹŁie. Numai astfel se pot schimba în bine. Dar le trebuie înĹŁelegere Ĺi ajutor“, este de pÄrere Cecilia Deaconu, directorul Ĺcolii Nr. 8. Drumul micuĹŁilor pânÄ la grÄdiniĹŁÄ dureazÄ mai bine de o orÄ. Unii se îmbulzesc la jucÄrii, în timp ce alĹŁii se uitÄ cu jind la caietele Ĺi creioanele colorate. Educatoarea însÄ are alte planuri. Ea îi mobilizeazÄ pe micuĹŁi Ĺi îi duce la baie pentru a se spÄla pe mâini Ĺi pe faĹŁÄ, „ritual“ de care cei mai mulĹŁi uitÄ. „Abia dupÄ ce mÄ conving cÄ sunt cât de cât curaĹŁi mÄ apuc de lucru. Cu unii pot lucra, cu alĹŁii mai puĹŁin“, recunoaĹte educatoarea. „SÄ înveĹŁe sÄ scrie Ĺi sÄ citeascÄ“ Unii cÄldÄrari ĹŁin mult ca odraslele lor sÄ înveĹŁe carte. „În cazul acestora, când ajungem la poartÄ, copiii sunt gata pregÄtiĹŁi de grÄdiniĹŁÄ Ĺi bine îmbrÄcaĹŁi, chiar elegant“, ne spune institutorul RÄzvan TÄnase. Sunt însÄ Ĺi pÄrinĹŁi care cu greu pricep de ce odraslele lor trebuie sÄ-Ĺi toceascÄ coatele de bÄncile Ĺcolilor. „SÄ meargÄ la ĹcoalÄ cât sÄ înveĹŁe sÄ scrie Ĺi sÄ citeascÄ. Ca sÄ facÄ oale Ĺi cazane n-au nevoie de multÄ carte“, crede Elena StÄnescu. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară. Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize. |