CÄutare Numele cotidianului: Gorjeanul Proiectul „SÄ învÄĹŁÄm împreunÄ” vizeazÄ copiii cu probleme, în special pe cei de etnie rromÄ din douÄ unitÄĹŁi Ĺcolare din municipiul Târgu-Jiu. Este vorba despre Ĺcoala GeneralÄ „Alexandru Ĺtefulescu” Ĺi Liceul de MuzicÄ Ĺi Arte Plastice „Constantin BrÄiloiu”. „Inspectoratul Ĺcolar JudeĹŁean Gorj are ca parteneri cele douÄ Ĺcoli. Am ales aceste instituĹŁii întrucât s-au identificat copii care pot fi defavorizaĹŁi Ĺi încercÄm sÄ îi ajutÄm. Este vorba, în special, despre elevii de etnie romÄ. Proiectul se desfÄĹoarÄ pe o perioadÄ de 2 ani. Noi vom forma cadre didactice în spiritul educaĹŁiei incluzive Ĺi dupÄ aceea aceste cadre didactice vor lucra cu copiii în afara programului un tip de educaĹŁie remedialÄ, astfel încât copiilor sÄ le facÄ plÄcere sÄ stea în ĹcoalÄ”, a declarat Iustin Paralescu, inspector Ĺcolar general. În fiecare dintre aceste douÄ Ĺcoli, de-a lungul timpului, s-a observat o nevoie de abordare cu totul altfel a integrÄrii copiilor cu probleme. „PromovÄm niĹte Ĺcoli incluzive moderne Ĺi dorim îmbunÄtÄĹŁirea performanĹŁei Ĺcolare, îmbunÄtÄĹŁirea respectului de sine, respectul faĹŁÄ de ceilalĹŁi, interculturalitatea Ĺi respect pentru mediul înconjurÄtor. Copiii romi sunt grupul ĹŁintÄ”, a mai spus Paralescu. „Noi suntem parteneri în acest proiect. În jur de 100 de elevi fac parte precum Ĺi 29 de cadre didactice. Ne bucurÄm pentru cÄ este prima datÄ în ultimii Ĺapte ani când avem un proiect european”, a completat Ĺi Aurelia Savu, directorul Liceului de MuzicÄ Ĺi Arte Plastice. „Sunt curioĹi sÄ participe” SituaĹŁia Liceului de MuzicÄ este una destul de ciudatÄ. În urmÄ cu câĹŁiva ani acesta Ĺi-a mutat sediul din zona centralÄ într-un cartier cu o pondere mare de persoane de etnie rromÄ. Copiii acestora au început sÄ frecventeze cursurile acestei unitÄĹŁi de învÄĹŁÄmânt, numÄrul lor fiind destul de mare. De aici pânÄ la sentimentul de neintegrare a fost numai un pas pentru micuĹŁii minoritari. „Avem copii ai cÄror pÄrinĹŁi sunt plecaĹŁi în strÄinÄtate, copii rromi care nu se prea integreazÄ Ĺi au nevoie de atenĹŁie specialÄ. Mai ales cÄ noi ne-am mutat în cartierul acela unde sunt mai mulĹŁi rromi Ĺi chiar era necesar un astfel de proiect. Vor face grupuri ĹŁintÄ cu ei, dupÄ ore, sâmbÄta, duminica. Deja avem copii care vor sÄ vinÄ. ActivitÄĹŁi despre mediu, despre istoria romilor, muzicÄ, artÄ, teatru, sÄnÄtate. Copiii sunt curioĹi Ĺi vor sÄ participe”, a spus Savu. „Problemele vin din partea comunitÄĹŁii lor” Subprefectul judeĹŁului Gorj, Marcel Romanescu, crede cÄ problema integrÄrii copiilor rromi nu este la instituĹŁiile Ĺi etnia majoritarÄ Ĺi cÄ totul s-ar putea realiza, inclusiv educarea acestor copii, prin manifestarea de mai multÄ înĹŁelegere de cÄtre romii adulĹŁi. „Eu nu cred cÄ problema integrÄrii este din partea comunitÄĹŁii, cÄ nu li s-au asigurat la nivelul judeĹŁului toate condiĹŁiile pentru a se putea integra fÄrÄ probleme. Problemele vin mai mult din partea comunitÄĹŁii lor, adicÄ a reprezentanĹŁilor lor, a pÄrinĹŁilor. Ĺi din acest punct de vedere sperÄm cÄ o datÄ cu lansarea acestui proiect se va gÄsi înĹŁelegere mult mai mare la pÄrinĹŁii celor care trebuie sÄ participe la activitatea educaĹŁionalÄ. Ĺi prin acest proiect Ĺi prin ceea ce face Inspectoratul Ĺcolar Ĺi Guvernul, de 20 de ani se tot încearcÄ sÄ se rezolve dar, spre surprinderea mea, încÄ mai este un numÄr mare de copii care nu merg nici mÄcar la ĹcoalÄ”, a declarat Romanescu. “EducaĹŁie precarÄ” Lipsa de educaĹŁie a majoritÄĹŁii copiilor rromi Ĺi, mai ales, a pÄrinĹŁilor acestora, duce la abandonul Ĺcolar sau chiar la lipsa totalÄ de Ĺcolarizare. ÎncÄ mai sunt copii care nu sunt înscriĹi la ĹcoalÄ la vârsta propice, micuĹŁi care se trezesc în anii adolescenĹŁei cÄ nu Ĺtiu nici sÄ se semneze sau, mai rÄu, tineri care nu au nicio ĹansÄ în viaĹŁÄ din lipsa studiilor Ĺi a educaĹŁiei. „Sunt unii care realizeazÄ târziu, poate atunci când trebuie sÄ îĹi ia carnetul de conducere Ĺi îĹi dau seama cÄ nu se mai poate fÄrÄ minimele cunoĹtinĹŁe. Pierd o mare parte din viaĹŁa lor Ĺi din ceea ce ar putea face în viaĹŁa lor folosindu-se de studii. Am discutat cu fiecare dintre cei doi directori Ĺi sunt anumite probleme care apar în Ĺcolile respective. Problemele sunt determinate, în mare parte, de educaĹŁia precarÄ pe care o au în perioada copilÄriei Ĺi e normal cÄ atunci când ajung pe bÄncile Ĺcolii, o parte din aceastÄ educaĹŁie se observÄ”, este de pÄrere Ĺi Romanescu. Proiectul „SÄ învÄĹŁÄm împreunÄ” se întinde pe o perioadÄ de doi ani |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară. Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize. |